Prima pagina Prima pagina
Versiunea română English version Prima pagina Harta site Forum Carte oaspeti E-mail Contact
Cauta
12:00:00 01-01-2009
Judeţul Olt >> Economie  
S.C. ALRO S.A. Slatina
S.C. ALRO S.A. Slatina
Economia judetului Olt Tipăreşte Tipăreşte


Economia judetului Olt se aflã în plin proces de restructurare si relansare, traversând si momente dificile, specifice tranzitiei pe fondul unor fenomene economice si sociale stãpânite cu greu.

Podul peste Olt
Podul peste Olt


S.C. Corias S.A. Corabia
S.C. Corias S.A. Corabia


Complex turistic Rosciori
Complex turistic Rosciori


Complex Stejarul
Complex Stejarul


S.C. Romconserv S.A. Caracal
S.C. Romconserv S.A. Caracal


S.C. Minatex S.A. Slatina
S.C. Minatex S.A. Slatina


S.C. Romvag S.A. Caracal
S.C. Romvag S.A. Caracal


S.C. Instirig S.A. Bals
S.C. Instirig S.A. Bals


S.C. Altur S.A. Slatina
S.C. Altur S.A. Slatina


S.C. Vitipomicola Sâmburesti
S.C. Vitipomicola Sâmburesti

Rezultatele obtinute în domeniul restructurãrii si privatizãrii societãtilor comerciale în perioada 2000-2002 determinã continuarea procesului respectiv, cu accent pe modernizarea dezvoltãrii agentilor economici din sectorul productiv.

La sfârsitul anului 2002 la nivelul judetului Olt în evidenta Oficiului Registrului Comertului erau înregistrate 5.139 persoane fizice, 6.799 societãti cu rãspundere limitatã, 73 organizatii cooperatiste, 1.485 societãti în nume colectiv, 1 societate în comanditã simplã, 394 societãti pe actiuni.
Industria judetului Olt reprezintã principalul sector de activitate, fiind reprezentatã de toate ramurile industriale, însã ponderea este detinutã de industria metalurgicã, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

În industria metalurgicã activeazã 33 firme, precum si asociatii familiale, cu o cifrã totalã de afaceri de 13.191.097.539 mii lei si 6794 personal ocupat.

Valoarea livrãrilor la produsele industriale în anul 2002 s-a cifrat la 20.479.985 milioane lei preturi curente, fatã de 13.075.376 milioane lei în anul 2001 si 9.667.201 milioane lei în anul 2000.
Livrãrile la export în anul 2002 au totalizat 9.179.720 milioane lei, fiind sustinute integral de întreprinderile din industria prelucrãtoare.

În totalul livrãrilor la export, ponderea cea mai importantã a fost detinutã de metalurgie: 92.0 %.
Productia fizicã realizatã în perioada 2000-2002 aratã rezultate superioare la aluminiu primar si aliaje (+5 %) si cabluri electrice izolate cu conductori de aluminiu (+ 98 %).

În industria metalurgicã societãtile reprezentative sunt S.C.ALRO S.A.Slatina unic producãtor de aluminiu primar din Romania si S.C.ALPROM S.A.Slatina societate care prelucreazã aluminiu prin deformare plasticã, producând laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii.

Alte societãti comerciale reprezentative ale judetului cu pondere însemnatã în economia acestuia sunt:
S.C.ELECTROCARBON S.A.Slatina important producãtor de produse carbografitice necesare în industria metalurgicã, produce si comercializeazã electrozi normali UHP si HP, electrozi clorosodici, plãci grafitate, pastã Sodeberg, 6 % din productia anualã fiind destinatã exportului.


S.C.ELCARO S.A.Slatina unitate reprezentativã pentru productia de cabluri electrice armate si nearmate din aluminiu, face parte din holding-ul Pirelli, 20% din cifra de afaceri anuala este realizatã pe piete externe.


S.C.ALTUR S.A.Slatina cel mai mare producãtor de piese turnate si pistoane auto din aluminiu, 40% din productie fiind destinatã exportului.


S.C.ROMVAG S.A.Caracal firma reprezentativã în industria constructoare de masini, produce vagoane de marfã si speciale, solicitate pe piata internã si externã.


S.C.RULMENTI S.A Slatina societate cunoscutã în industria româneascã pentru producerea de rulmenti radiali cu bile mici si mijlocii folositi în industria constructiilor de masini.


S.C.SMR S.A.Bals societate care produce osii si boghiuri pentru vagoane si locomotive, material rulant.


S.C.TERMEX S.A.Bals produce si livreazã in conditii deosebite, articole de uz casnic si gospodãresc într-o gamã sortimentalã diversificatã: masini de gãtit si sobe de încãlzit cu combustibil solid sau gazos, usi din fontã pentru sobele de teracotã, cazane cu 2, 3 si 4 ochiuri, hote aragaz, roabe metalice, mobilier din fontã si aluminiu pentru terase si grãdini de varã.


S.C.INSTIRIG S.A.Bals produce si comercializeazã instalatii de irigat, masini si utilaje agricole si piese de schimb necesare acestor produse.


S.C.ARTROM S.A.Slatina firmã specializatã în productia de tevi trase, fãrã sudurã, din otel carbon, tevi din otel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât si pentru export.
Industria de masini si echipamente este reprezentatã de 10 firme, cu o cifrã de afaceri totalã de 261.291.856 mii lei si 817 persoane ocupate.


Industria textilã si a confectiilor textile este reprezentatã de 200 firme, cu o cifrã totalã de afaceri de 1.114.024.568 mii lei.Principalele societãti care activeazã în domeniul confectiilor textile sunt: S.C.GAMA S.A.Scornicesti, S.C.MINATEX S.R.L.Slatina, S.C.MARLENE COM Scornicesti, S.C.ROMANITA Caracal.
Industria alimentarã este reprezentatã de 313 firme, care produc si comercializeazã produse specifice, cu o cifrã de afaceri totalã de 835.386.580 mii lei.


Societatile reprezentative pe grupe de produse sunt:


S.C.ALUTA S.A., S.C.ALIMENTARA SA, S.C.PANDIPO SRL - produse specifice de panificatie


S.C.SPAR SRL, S.C.COM-IDEAL SRL, S.C.SALOS SA, S.C.COM MARCOS SRL- produse de mezelãrie


S.C.VITIPOMICOLA S.A.SÎMBURESTI produce vinuri de marcã, vechi si curente, din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteascã Regalã si Sauvignon, tuicã si rachiuri naturale, prune în stare proaspãtã, mere în stare proaspãtã.


S.C.OLTINA S.A.produse lactate.


În domeniul constructiilor activeazã 235 firme si 55 asociatii familiale si persoane fizice independente, cu o cifrã totalã de afaceri de 1.117.372.267 mii lei, cele mai reprezentative societãti în acest sector fiind S.C.SCADT S.A.Slatina, S.C.OLTDRUM S.A.Slatina, S.C.GRUPPRIMACONS S.R.L.Slatina, S.C.CONDOR PÃDURARU S.R.L.Slatina, S.C.VLAD CONSTRUCT S.A.Slatina.


În ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii, judetul Olt este mare producãtor de cereale, însã conditiile climatice din ultimii ani, în special din anul 2002 au influentat mult sectorul agricol prin scãderea nivelului productiilor obtinute.


Judetul Olt dispune de o suprafatã agricolã de 438.821 ha, din care:
a.plantatii viticole - 8.356 ha
b.plantatii pomicole - 6.693 ha
c.pajisti - 48.882 ha
d.suprafatã arabilã - 374.890 ha


Din punct de vedere al structurii potentialului agricol se evidentiazã:
- potential viticol important în comunele: Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti, Strejesti, Mãruntei
- potential pomicol important: Topana, Strejesti, Spineni, Plesoiu, Leleasca, Cungrea, Fãgetelu
- potential legumicol important: localitãtile din Lunca Dunãrii si de-a lungul rîurilor Olt si Oltet


Fondul forestier al judetului este reprezentat de 53.181 ha pãdure, anual punându-se în circulatie 115.000 m.c.masã lemnoasã.


În judetul Olt, comertul este caracterizat de cresterea ponderii sectorului privat, în special în ceea ce priveste comertul cu produse alimentare, bãuturi si produse din tutun.În comertul cu ridicata ( exceptând autovehiculele si motocicletele), activeazã 475 firme si 110 asociatii familiale si persoane fizice independente, cu o cifrã totalã de afaceri de 2.160.222.452 mii lei. În comertul cu amãnuntul (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor) si repararea bunurilor personale si gospodãresti activeazã 2495 firme si 3243 asociatii familiale si persoane fizice independente, cu o cifrã totalã de afaceri de 2.332.948.466 mii lei.


Turismul în judetul Olt îmbracã forma turismului de croazierã si agrement, zonele cu potential turistic de agrement în bazinul hidrografic al Oltului se gãsesc în preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arcesti, Strejesti, Ipotesti, Drãgãnesti, Frunzaru-Rusãnesti, precum si Parcul Romanescu din Caracal, Lacul Rusciori din Scornicesti. O alta formã a turismului o reprezintã turismul pentru vânãtoare si pescuit.Pentru vânã-toare, atractiile naturale se constituie din parcurile si pãdurile din zonele preorãsenesti si rezervatiile pentru vânãtoare: parcul din Caracal, Pãdurea Strehareti, Pãdurea Resca, Seaca, Pãdurea Sarului.


Pentru vânãtori, pãdurile: Resca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului, care adãpostesc un bogat fond cinegetic, oferã largi posibilitãti de a-si încerca mãiestria la cerbi lopãtari, cãprioare, mistreti, fazani si iepuri.

Pescuitul se practicã în bãltile si lacurile naturale, precum si lacurile de acumulare de pe râul Olt (Mamura, Arcesti, Slãtioara, Ipotesti, Rusãnesti, Izbiceni).


Pescarii îsi pot încerca norocul în apele Oltului si ale Dunãrii, ca si în lacurile Boazul si Lunga, de la Dunãre, precum si bãltile de la Strejesti, Milcov, Ipotesti, Scornicesti, Crâmpoia, Piatra-Olt, Vlãdila, Bucinisu, Izvoru, Fãgetelu, Radomiresti, Poboru si altele.


Fondul piscicol este bine reprezentat atât în bazinul hidrografic al Oltului, cât si în Dunãre, cu specii ca: crap, caras, salãu, somn, biban, plãticã, oblete. În Dunãre se regãsesc specii precum: mreana, sabit si mai rar sturioni.


top
Judeţul Olt
Copyright © 2012 Consiliul Judetean Olt
Optimizat pentru Microsoft Internet Explorer la o rezolutie de minim 800x600 pixeli.