ANEXĂ                                                                                        APROB,

la Hotărârea nr. 35/31.03.2005                                                            PREŞEDINTE

     a Consiliului Judeţean Olt                                                           JENEL COPILĂU

 

 

 

 

 

ROMÂNIA

CONSILIUL JUDEŢEAN OLT

DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI

 

 

STRATEGIA JUDEŢEANĂ

 

 

ÎN DOMENIUL ASISTENŢEI SOCIALE ŞI PROTECŢIEI COPILULUI

PE PERIOADA 2005-2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Misiune

 

 

 
 


Asigurarea de servicii de calitate, adaptate nevoilor persoanelor şi copiilor  în dificultate.

 

 

 

Context

Situatia Judetului/ Sectorului

 

1.     Populaţie, şomaj, situaţie economico-socială

 

·       Numărul persoanelor cu domiciliul stabil în judeţ, aflate în evidenţa Direcţiei Judeţene de Statistică Olt, la data de 1.07.2004 era de 488 176 locuitori, din care:

                    - 197 286  în mediul urban;

                    - 290 890  în mediul rural.

Structura pe grupe de vârstă:

Grupe de vârstă

Urban

Rural

Total

Număr

Pondere

Număr

Pondere

Număr

Pondere

0 - 14 ani

         31 248

       15,8%

         46 724

          16%

         78 008

     15,9%

15-29 ani

         53 973

       27,3%

         55 986

       19,2%

       109 959

     22,5%

30-44 ani

         48 262

       24,4%

         53 367

       18,3%

       101 629

     20,8%

45-59 ani

         40 729

       20,6%

         52 292

       17,9%

         93 021

   19,05%

>60 ani

         23 038

       11,6%

         82 521

       28,3%

       105 559

   21,62%

 

 

Conform aceleiaşi surse, în primele 9 luni ale anului 2004, rata mortalităţii la 1000 de locuitori a fost de 10,1, iar mortalitatea infantilă la 1000 născuţi vii de 17,1.

Se constată astfel scăderea numărului populaţiei faţă de anii precedenţi, precum şi menţinerea tendinţei de îmbătrânire demografică în mediul rural. De asemenea, deşi rata mortalităţii a crescut faţă de 2002 (8,4) şi 2003 (9,1), concomitent cu aceasta a crescut şi mortalitatea infantilă (2002 – 14; 2003 – 10,4).

 

·        Structura forţei de muncă.

 

       Potrivit datelor statistice cuprinse în Balanţa Forţei de Muncă la 01.01.2004, populaţia ocupată civilă este de 174 900 persoane, iar structura populaţiei ocupate pe ramuri ale economiei naţionale la nivelul judeţului Olt, se prezintă astfel:

 

Ramura economică

Nr. persoane

Pondere

Agricultură, vânătoare, silvicultura

 92500

52,8%

Pescuit, piscicultură şi servicii anexe

     0

0

Industrie

32900

18,8%

Construcţii           

6600

3,7%

Comerţ, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice

10600

6%

Hoteluri şi restaurante

1000

0,6%

Transport, depozitare şi comunicaţii

5800

3,3%

Activităţi financiare, bancare şi de asigurări

               1000

0,6%

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor

  4600

2,6%

Administraţia publică

    3700

2,1%

Învăţământ

7600

4,3%

Sănătate şi asistenţă socială

        6200

3,5%

Alte activităţi de servicii colective

2400

1,4%

 

Se remarcă, încă, o pondere incomparabil mai mare a populaţiei ocupate în agricultură, faţă de cea mult inferioară din domeniul serviciilor.

Rata şomajului la data de 31.12.2004 a fost de 7,2, iar structura persoanelor şomere înregistrate în judeţul Olt pe grupe de vârstă şi niveluri de instruire, este următoarea:

Grupe de vârstă

Niv. de instruire primar, gimnazial, profesional

Niv. de instruire liceal şi post liceal

Niv. de instruire universitar

TOTAL

<25 ani

1854

721

252

2827

25-29 ani

1252

166

162

1580

30-39 ani

3785

315

29

4129

40-49 ani

2855

270

72

3197

50-55 ani

1254

191

37

1482

>55 ani

785

82

20

887

TOTAL

11785

1745

572

14102

 

Se estimează scăderea progresivă a ratei şomajului, numărul de şomeri prognozat pentru anul 2006 fiind de 16500.

 

·        Situaţie socială

Conform datelor statistice furnizate de  Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie au fost soluţionate, până în decembrie, 2004 un număr de 12 195 de cereri privind acordarea venitului minim garantat potrivit Legii 416/2001,dintre care 7 573 copii, iar structura distribuirii alocaţiilor familiale complementare şi a alocaţiilor de susţinere pentru familiile monoparentale este următoarea:

 

 

Alocaţie familială complemetară

Alocaţie de susţinere  familia monoparentală

URBAN

Familii cu un copil

3320

1544

 

Familii cu 2 copii

 3087

715

 

Familii cu 3 copii

  398

148

 

TOTAL

   6924

2481

RURAL

Familii cu un copil

  8172

3498

 

Familii cu 2 copii

   10388

1475

 

Familii cu 3 copii

1430

348

 

Familii cu >4 copii

387

113

 

TOTAL

20377

5434

TOTAL

Familii cu un copil

11492

5042

 

Familii cu 2 copii

13475

2190

 

Familii cu 3 copii

1828

496

 

Familii cu >4 copii

506

187

 

TOTAL

27301

7915

Analizând datele furnizate de către Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie se constată că peste 6% din totalul populaţiei judeţului beneficiază de forme de sprijin specifice unui nivel de trai scăzut ( procentul fiind îngrijorător în cadrul mediului rural = cca 9%).

Constatările făcute justifică necesitatea diversificării serviciilor specializate de asistenţă socială, cu precădere în mediul rural şi în special din partea autorităţilor locale.

 

 

2.  Copii  şi persoane în evidenţa DGASPC la data de 1.01.2005:

 

·        Copii care beneficiază de măsuri de protecţie şi măsuri de prevenţie:

A.         Îngrijire de tip rezidenţial – 707:

1.     Centre de plasament clasice – 679, din care:

- în instituţii cu peste 100 de copii – 443

- copii cu dizabilităţi – 318

               2.  Case de tip familial – OPA-21

                     -  SPS -7 ( copii cu dizabilităţi)

 

       B.     Servicii alternative – 1077:

1.     Prevenirea instituţionalizării - 127

-   Centru maternal – 12

-   Centru de zi – 64

-   Sprijin material – 51

               2.  Măsuri de tip familial - 950

                     -  plasament la rude şi alte persoane -573 (copii cu dizabilităţi – 24);

                     -  AMP  - OPA – 23 (copii cu dizabilităţi – 3);

                                    - SPS – 313 (copii cu dizabilităţi – 71);

                     - încredinţări în vederea adopţiei – 41

 

·        Copii cu handicap:

La nivelul judeţului, sunt îngrijiţi în familia naturală 1297 copii care au fost evaluaţi şi încadraţi în diverse grade de handicap.

 

·        Adulţi în dificultate7449,din care:

1. Persoane cu handicap - 7294

- instituţionalizate – 280

- în familie – 7014    

2. Persoane fără certificat de handicapat, instituţionalizate - 155

 

Structura pe grupe de vârstă

·        Copii care beneficiază de măsuri de protecţie de tip rezidenţial

 

Nr. total copii

Număr copii – grupe de vârstă

< 1

1-2

3-6

7-9

10-13

14-17

>18

Centrul de plasament ”Speranţa”

83

0

0

5

12

38

17

11

Centrul de plasament „Zorile”

113

0

0

0

0

1

47

65

Centrul de plasament „Floare de colţ”

123

0

0

1

7

36

66

13

Centrul de plasament „Optimiştii”

102

0

0

7

7

11

43

34

Centrul de plasament „Sf. Elena”

63

0

0

1

10

15

16

21

Centrul de plasament „Sf. Ioachim şi Ana”

38

0

0

3

13

21

1

0

Centrul de plasament „Elisabeta”

52

0

0

7

4

15

25

1

Centrul de plasament „Temerarii”

105

0

0

4

4

2

37

58

                              Total

679

0

0

28

57

139

252

203

„Casa Speranţei” Dobrun (OPA)

10

0

3

7

0

0

0

0

„Casa noastră” Slatina (OPA)

11

0

0

4

3

4

0

0

                               Total

21

0

3

11

3

4

0

0

Casa de tip familial „Luminiţa”

7

0

2

5

0

0

0

0

                                Total

 

7

      0

2

5

0

0

0

0

              TOTAL GENERAL

707

      0

5

44

60

143

252

203

 

 

·        Copii care beneficiază de măsuri de protecţie alternative

 

Nr.total copii

Număr copii – grupe de vârstă

< 1

1-2

3-6

7-9

10-13

14-17

>18

Centre maternale

12

9

0

3

0

0

0

0

Centre de zi

64

0

0

1

12

9

41

1

Sprijin material

51

12

32

6

0

0

1

0

Plasament la rude până la gradul IV

497

0

5

47

78

143

190

34

Plasament la alte persoane

76

6

2

14

10

16

23

5

Plasament la AMP OPA

  23

1

1

18

3

0

0

0

Plasament la AMP SPS

 313

20

82

116

44

41

10

0

Adopţii naţionale

    41

      5

      7

   18

      7

      4

0

0

TOTAL

  1077

  53

129

223

154

213

265

40

 

·        Copii cu handicap îngrijiţi în familie

Grupa de vârstă

Număr copii cu handicap neinstituţionalizaţi

0-4 ani

80

5-9 ani

276

10-14 ani

409

15-17 ani

532

TOTAL

1297

 

·        Persoane cu handicap

Grupa    de vârstă

Persoane instituţionalizate CIA Slatina

Persoane instituţionalizate CIA Şopârliţa

Persoane instituţionalizate CIA Fălcoiu

Persoane instituţionalizate CRRPH Cezieni

Persoane neinstituţio

nalizate

Total

18-19

0

0

0

25

419

444

20-24

0

2

0

47

553

602

25-29

10

7

1

24

377

419

30-34

4

2

2

5

414

427

35-39

3

7

1

5

520

536

40-44

2

0

0

2

444

448

45-49

4

4

0

1

555

564

50-54

4

2

1

2

566

575

55-59

6

12

1

0

697

716

60-64

12

8

1

0

658

679

65-69

12

6

1

0

830

849

70-74

16

4

2

0

467

489

75-79

8

2

0

0

297

307

80-84

7

5

1

0

170

183

> 85

7

1

1

0

47

56

TOTAL

95

62

12

111

7014

7294

 

·        Persoane instituţionalizate fără certificat de handicapat

Grupa de vârstă

Persoane instituţionalizate CIA Slatina

Persoane instituţionalizate CIA Fălcoiu

Persoane instituţionalizate CIA Şopârliţa

TOTAL

25-29 ani

1

0

0

1

30-34 ani

0

0

0

0

35-39 ani

0

1

0

1

40-44 ani

0

2

0

2

45-49 ani

1

1

0

2

50-54 ani

2

1

0

3

55-59 ani

6

6

0

12

60-64 ani

9

4

0

13

65-69 ani

14

7

0

21

70-74 ani

19

9

2

30

75-79 ani

16

5

5

26

80-84 ani

12

6

9

27

>85 ani

11

4

2

17

TOTAL

91

46

18

155

 

 

3. Instituţii şi servicii de asistenţă socială şi protecţia copilului, existente la   nivelul judeţului Olt (structura pe localităţi):

 

     SLATINA

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de plasament „Speranţa”

Copii preşcolari şi şcolari

100 locuri

Centrul de plasament „Zorile”

Copii şcolari

250 locuri

Centrul de plasament „Sf. Ioachim şi Ana”

Copii preşcolari şi şcolari cu deficienţe

75 locuri

Centrul de îngrijire şi asistenţă Slatina

Adulţi cu handicap şi persoane vârstnice

205 locuri

Centrul de tip familial „Luminiţa”

Copii cu nevoi speciale

9 locuri

Centrul de tip familial „Casa noastră” (OPA)

Copii preşcolari şi şcolari

12 locuri

 

·        Servicii alternative

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul maternal „Adelina”

Cupluri mama-copil in situaţie de risc

8 cupluri mamă-copil

Centrul de primire a copilului

Copiii străzii, copii delincvenţi

10 locuri

Centrul de recuperare şi socializare „Timotei” (OPA)

Copii cu deficienţe şi/sau probleme de relaţionare

20 locuri

Centrul de pedagogie curativă şi educaţie specială „Justin” (OPA)

Copii cu handicap cu vârste între 4-12 ani

-

Centrul de terapie ocupaţională (OPA)

Copii şi tineri cu vârste între 13-25 ani

-

Complex de servicii Slatina :

- Centru de zi

 

Copii şcolari

 

20 copii şcolari şi 12 copii preşcolari

- Centru de consiliere pentru copii şi părinţi

Părinţi şi copii

-

- Serviciul de planning familial

Femei fertile şi gravide

-

 

       CARACAL

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de plasament  „Optimiştii”

Copii şcolari

103 locuri

Centrul de plasament  „Sf. Elisabeta”

Copii cu handicap sever

60 locuri

 

·        Servicii alternative

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de zi „Cristina”

Copii şcolari

20 locuri

 

       BALŞ

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de plasament „ Floare de colţ „

Copii şcolari cu deficienţe

150 locuri

Centrul de plasament „Temerarii”- include un modul de tip familial (10 locuri)

Copii/tineri cu deficienţe

150 locuri

   

       CORABIA

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de plasament „Sf. Elena „

Copii şcolari

166 locuri

Centrul de îngrijire pentru tineri peste 18 ani „Paşi spre viitor”

Tineri peste 18 ani

40 locuri

 

·        Servicii alternative

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Complex de servicii „Sf. Elena”

- Centrul maternal

- Centru de zi

- Centru de consiliere pentru părinţi şi copii

Cupluri mama-copil în situaţii de risc

Copii preşcolari şi şcolari

Părinţi şi copii în dificultate

5 cupluri mamă-copil

20 locuri copii şcolari şi 12 copii preşcolari

Centrul de zi „Danubius” (OPA)

Copii/tineri cu handicap fizic cu vârste între 5-18 ani,

30 locuri

   

       Comuna DOBRUN

·        Servicii alternative

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centru de tip familial „Casa Speranţei” (OPA)

Copii în dificultate

12 locuri

 

            Comuna ŞOPÂRLIŢA

 

 

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă  Şopârliţa

Persoane cu handicap şi vârstnici

105 locuri

Comuna FĂLCOIU

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Fălcoiu

Persoane cu handicap şi vârstnici

50 locuri

 

Comuna CEZIENI

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Cezieni

Persoane cu handicap

100 locuri

 

Comuna SPINENI

·        Instituţii de tip rezidenţial

Denumirea instituţiei

Categorii beneficiari

Capacitate

Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Spineni

Persoane cu handicap somatic şi imobilizate

100 locuri

 

 

 

4. Descrierea sistemului de protecţie de tip rezidenţial şi estimări în acest domeniu:

 

Protecţia de tip rezidenţial (instituţionalizarea) a constituit până  acum câţiva ani aproape singura modalitate de răspuns la solicitările persoanelor în nevoie, ajungându-se la cifre îngrijorător de mari în ceea ce priveşte numărul persoanelor şi copiilor instituţionalizaţi.

S-a constatat însă că serviciile oferite în instituţiile rezidenţiale clasice nu sunt adaptate nevoilor beneficiarilor, iniţiindu-se astfel strategii naţionale pentru reformarea sistemului de asistenţă socială şi protecţia copilului, strategii ce au drept obiectiv dezinstituţionalizarea, închiderea centrelor de plasament pentru copii şi restructurarea/închiderea instituţiilor pentru persoanele cu handicap.

 

a)     Procesul de dezinstituţionalizare a copiilor a început cu mai mulţi ani în urmă, fiind însă îngreunat la început de lipsa serviciilor alternative, dar înregistrându-se progrese vizibile în ultimii 2-3 ani:

Anul

Intrări

Ieşiri

Nr. copii în instituţii clasice la sfârşitul anului

1997

61

89

1280

1998

69

253

1096

1999

130

248

978

2000

1198*

739

1437

2001

713*

1059

1091

2002

299

413

977

2003

184

314

847

2004

63

231

679

 

*Aceste cifre nu reflectă numărul propriu-zis de noi intrări, ci numărul de copii aflaţi în instituţiile pentru copii cu dizabilităţi , preluate în cursul anilor respectivi.

 

În ceea ce priveşte protecţia persoanelor cu handicap, întrucât procesul de reformare a sistemului este abia la început, nu au fost înregistrate diminuări ale numărului de persoane instituţionalizate.

 

b)    Procesul de închidere a centrelor de plasament a demarat în anul 2003 şi este în plină desfăşurare, iar în acest an se vor începe şi proiecte de restructurare a instituţiilor în care sunt protejaţi adulţi.

Într-o situaţie ideală de menţinere constantă a raportului intrări/ieşiri,evoluţia numărului de persoane/copii din instituţiile clasice în perioada 2005-2007 se estimează a fi următoarea:

Număr persoane/copii la 01.01.2005

Dezinstituţionalizări 2005-2007 (familie şi servicii alternative)

Număr persoane/copii la 31.12.2007

435-adulţi

182

253

679-copii

679

0

 

Estimarea s-a realizat pe baza planurilor de închidere/restructurare a centrelor de plasament şi instituţiilor pentru persoane adulte (anexate la strategie), respectiv:

- adulţi

Denumirea instituţiei

Efectiv la 01.01.2005

Perioada restructurării

Centrul de îngrijire şi asistenţă Slatina

186

2005-2006

Centrul de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa

80

2005-2006

Centrul de îngrijire şi asistenţă Fălcoiu

58

2005-2006

Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Cezieni

111

2005-2006

 

            - copii

Centrul de plasament

Efectiv la 01.01.2005

Anul închiderii

Speranţa – Slatina

83

2005

Zorile – Slatina

113

2005

Sf. Ioachim şi Ana – Slatina

38

2005

Floare de colţ – Balş

123

2007

Temerarii – Balş

105

2007

Optimiştii – Caracal

102

2005

Sf. Elisabeta – Caracal

52

2005

Sf. Elena – Corabia

63

2007

 

 

 

Realizari pana in prezent

 

1.     Istoricul instituţiei

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt a fost înfiinţată ca instituţie în subordinea Consiliului Judeţean Olt la data de 01.01.2005, prin reorganizarea Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială Olt ( înfiinţată în 2003 ) şi a Direcţiei Generale de Protecţia Drepturilor Copilului Olt  ( înfiinţată în 1997 ), preluând totodată şi serviciile/instituţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului subordonate celor două instituţii.

Istoricul preluării instituţiilor/serviciilor din subordine începe în 1998 şi se finalizează în 2005, astfel:

- la data de 01.07.1998, conform legislaţiei în vigoare, au fost preluate de către DGPDC Olt:

Leagănul de copii Slatina, Casa de copii preşcolari Slatina, Casa de copii şcolari Slatina, Casa de copii şcolari cu deficienţe Balş, Casa de copii şcolari Caracal, Casa de copii şcolari fete Corabia şi Casa de copii şcolari băieţi Corabia.

- în anul 2000, DGPDC Olt a mai preluat 780 copii de la : Grădiniţa pentru copii cu deficienţe Slatina, Şcoala ajutătoare Balş, Şcoala specială profesională nr.1 Balş (băieţi), Şcoala specială profesională nr.2 Balş (fete), Centrul de recuperare pentru copii cu handicap Cezieni şi Secţia de recuperare pediatrică (distrofici) a Spitalului Orăşenesc Corabia, precum şi o parte din clădirile în care funcţionează aceste instituţii.

- la 1.01.2005 DGASPC preia prin protocol de la DGPDC  Olt  centrele de plasament enumerate anterior ( cu excepţia Centrului de plasament Prichindel închis în anul 2004 ) şi serviciile alternative înfiinţate în perioada 1998-2004, iar de la Consiliile locale Slatina, Şopârliţa, Fălcoiu, Cezieni, Spineni, instituţii de asistenţă socială pentru persoane cu handicap.

 

 

2.     Realizări

·        Realizări în domeniul asistenţei sociale a persoanelor adulte

Problematica persoanelor cu handicap a făcut obiectul reglementărilor cuprinse în Legea nr. 53/1992 care a fost abrogată de Ordonanţa de Urgenţă nr.102/1999-privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, modificată prin Legea nr.519/2002.

Până în anul 1989 sistemul de protecţie specială a persoanelor cu handicap viza problematica de natură medicală, a cazurilor, neglijându-se abordările psiho-sociale, respectiv de recuperare şi reabilitare. În ultimii ani, prin aplicarea unor măsuri de restructurare a fostelor cămine-spital şi cămine de bătrâni şi prin asigurarea de resurse financiare s-au creat condiţii noi cu standarde ridicate în aceste instituţii publice speciale, iar persoanelor cu dizabilităţi neinstituţionalizate li s-au acordat drepturile prevăzute de noua legislaţie.

În cadrul instituţiilor de protecţie specială a persoanelor cu handicap s-au efectuat în principal lucrări de reparaţii, dotări, reamenajări punându-se mai puţin accentul pe activităţile recuperatorii pentru persoanele cu handicap.

Activitatea organizaţiilor  neguvernamentale din judeţul Olt, în ceea ce priveşte protecţia persoanelor cu handicap, s-a axat în principal pe acordarea de ajutoare materiale, informare şi consiliere, campanii de sensibilizare a opiniei publice.

S-a încheiat expertizarea persoanelor internate în instituţiile de protecţie speciala a persoanelor cu handicap cat si a  persoanelor neinstituţionalizate care deţin certificat de persoana cu handicap permanent eliberat înainte de apariţia noilor criterii de încadrare in grad de handicap.

 

 

·        Realizări în domeniul protecţiei copilului

Principalele obiective ale reformei în acest domeniu au fost reducerea numărului de copii instituţionalizaţi şi diversificarea serviciilor alternative la protecţia de tip rezidenţial (prevenirea instituţionalizării şi protecţia de tip familial).

Prin gestionarea eficientă a resurselor alocate de Consiliul Judeţean Olt , precum şi prin accesarea unor surse suplimentare de finanţare de la  Organismele Private Autorizate, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie ( în cadrul  Programelor de Interes Naţional ) şi Uniunea Europeană     ( în cadrul Programelor Phare ), gama de servicii oferite copiilor în dificultate a fost diversificată progresiv, astfel:

 

1999

Cu sprijinul Organismelor  Private Autorizate colaboratoare:

·        au fost atestaţi primii asistenţi maternali profesionişti

·        a fost înfiinţată prima casă de tip familial, „Casa speranţei” în comuna Dobrun.

 

2000

·        A fost înfiinţată propria reţea de asistenţi maternali profesionişti şi s-a demarat un program de prevenire a abandonului şi instituţionalizării şi sprijinire a reintegrării copilului în familie, în cadrul Programului de interes naţional „Promovarea protecţiei în mediul familial a copilului aflat în dificultate”.

·        Au fost renovate centrele de plasament şi s-a dat în folosinţă Centrul de plasament „Sf. Elisabeta” Caracal.

·        Cu sprijinul financiar al  Organismelor Private Autorizate colaboratoare au fost înfiinţate în municipiul Slatina:

-         Centrul maternal „Adelina” (preluat ulterior de DGPDC);

-         două centre de zi (unul pentru copii preşcolari şi unul pentru copii şcolari): Centrul de zi „Prichindel” şi Centrul de zi „ HUG România”; aceste centre şi-au încetat activitatea la sfârşitul anului 2004.

 

2001

·        A continuat acordarea sprijinului material în vederea prevenirii abandonului şi instituţionalizării şi reintegrarea copilului în familie şi a fost extinsă reţeaua de asistenţi maternali profesionişti (inclusiv pentru copii cu dizabilităţi) în cadrul aceluiaşi Program de interes naţional ca şi în 2000.

·        A fost înfiinţat Complexul de servicii  „Sf. Elena” Corabia ( centru maternal, centru de zi şi centru de consiliere pentru părinţi şi copii ), prin amenajarea clădirii preluate de la secţia de distrofici, în cadrul Programului de interes naţional „Continuarea reformei sistemului de servicii şi instituţii destinate îngrijirii, protecţiei şi promovării drepturilor copilului”.

·        A fost înfiinţat cu finanţare din partea Organismelor Private Autorizate un modul de tip familial într-un bloc de locuinţe din Oraşul Balş (preluat ulterior de DGPDC), modul unde beneficiază de protecţie 10 tinere din Centrul de plasament „Temerarii”

·        A fost închis Centrul de plasament „Cireşarii” Corabia

·        A fost creată o reţea de lucrători sociali la nivelul primăriilor orăşeneşti şi municipale (în cadrul Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei de asistenţi sociali”

 

2002

·        A fost înfiinţat Centrul de îngrijire de zi „Cristina” Caracal, în cadrul Programului Phare 9903.02

·        A continuat, cu resurse proprii, programul de prevenire a abandonului şi instituţionalizării şi sprijinire a reintegrării copilului în familie

·        A fost înfiinţat de către Organism Privat Autorizat Centrul de recuperare şi socializare „Timotei”

 

2003-2004

·        În cadrul Programelor de finanţare Phare 0104.01 şi Phare 2002/000-586.01.01 a demarat procesul de închidere a 6 centre de plasament, stadiul implementării acestora fiind:

o       În iulie 2004 Centrul de plasament „Prichindel” a fost închis prin:

-         înfiinţarea Caselor de tip familial „Luminiţa”

-         extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionişti cu 50 de persoane specializate în îngrijirea copiilor cu vârste 0-3 ani

-         acordarea de sprijin de urgenţă pentru prevenirea instituţionalizării şi sprijinirea reintegrării copiilor 0-3 ani în familie.

o       Este în curs de finalizare procesul de închidere a Centrului de plasament „Sf. Ioachim şi Ana” şi au fost demarate proiectele de închidere a Centrului de plasament „Zorile”, Centrului de plasament „Speranţa”, Centrului de plasament „Optimiştii” şi a Centrului de plasament „Sf. Elisabeta”.

o       În cadrul Programului Phare 2001.Coeziune Economică şi Socială – Schema de investiţii sociale au fost înfiinţate (şi vor deveni funcţionale în cursul anului 2005):

-         Centrul  de îngrijire pentru tineri peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia;

-         Centrul de reabilitare şi recuperare socială a copiilor cu handicap Caracal (în parteneriat cu un Organism Privat Autorizat).

 

Rezultatele concrete ale înfiinţării acestor servicii sunt, în general, măsura estimărilor din strategiile anterioare şi pot fi sintetizate astfel:

-         Numărul copiilor protejaţi în centrele de plasament a scăzut faţă de 1997 şi 2000 cu 46,9%, respectiv 52,75%.

-         Numărul copiilor protejaţi în serviciul de prevenire a crescut faţă de 1998  de 3,5 ori, dar s-a diminuat faţă de 2000 de aproape 6 ori. 

-         Numărul copiilor protejaţi prin măsuri de tip familial a crescut faţă de 1997 de peste 8 ori, iar faţă de 2000 de aproape 2 ori; o pondere substanţială în această majorare o au copiii protejaţi la asistenţii maternali profesionişti, al căror număr a crescut faţă de 1999 ( anul înfiinţării reţelei ) de 16 ori, iar faţă de 2000 de peste 8 ori.

 

Ca urmare, raportul dintre numărul de copii protejaţi în servicii alternative şi numărul de copii în sistemul rezidenţial a fost inversat, evoluţia ponderii în numărul total a copiilor protejaţi fiind următoarea:

 

 

1997

2000

2004

Număr

Pondere

Număr

Pondere

Număr

Pondere

Copii în servicii alternative

113

8,1

1260

46,7

1077

60,4

Copii în sistem rezidenţial

1280

91,9

1437

53,3

707

39,6

 

 

 

3.     Dificultăţi şi probleme identificate, care pot influenţa negativ procesul de reformă

·        Cea mai mare problemă, care nu a fost rezolvată integral, o constituie mentalitatea celor care lucrează efectiv cu copiii, care nu au reuşit să se adapteze în totalitate noilor cerinţe şi unui alt sistem de protecţie, diferit de cel aplicat până în 1997.

·        Altă dificultate o reprezintă lipsa personalului de specialitate la nivelul consiliilor locale. În prezent există doar câteva consilii orăşeneşti şi municipale în cadrul cărora au fost angajaţi asistenţi sociali, în celelalte peste 100 de consilii locale fiind desemnate „persoane responsabile”. Din păcate, aceste persoane nu au beneficiat de cursuri de formare iniţiale în domeniul asistenţei sociale, iar în foarte multe cazuri, neştiind cum să intervină în situaţii de criză, transferă responsabilitatea  de intervenţie efectivă către autorităţile judeţene imediat de la apariţia cazului(fără a analiza toate soluţiile posibile la nivel local).

·        O problemă specifică o constituie încă integrarea socială a copiilor care părăsesc centrele de plasament, în special a celor cu handicap.

·        Rezistenţa la schimbare a personalului din centre, datorată incertitudinii păstrării locului de muncă.

·        Numărul mic al personalului specializat, datorită absenţei până în 1989 a facultăţilor cu profil psiho-social, iar după 1989, absorbţiei de către marile oraşe, prin oferte mai atractive, a specialiştilor apăruţi pe piaţa de muncă locală, atât datorită lipsei până de curând a unor specializări ca asistent social, psiholog, cât şi ca urmare a diverse restricţii de ocupare a funcţiilor publice.

·        Subiectivitatea unor factori de decizie de la nivelul consiliilor locale în acordarea sprijinului pentru familiile sărace (în special în aplicarea Legii 416/2001).

·        Gradul scăzut de implicare a comunităţii locale în problematica protecţiei copilului aflat în dificultate.

 

 

 

 

 

 

Nevoi prioritare 

 

·        În domeniul persoanei cu handicap

 

Prioritatea 1

 Continuarea procesului de evaluare a persoanelor cu handicap din sistemul nerezidenţial în vederea stabilirii restantului funcţional şi elaborării planurilor de intervenţie în funcţie de nevoile acestora.

Justificare:

Ř     În funcţie de durata certificatului de încadrare în grad de handicap urmează a se evalua, până la sfârşitul anului 2005 toate persoanele cu handicap, potrivit noilor criterii de încadrare în grad de handicap prevăzute de Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 726/2002

Ř     Nefiind evaluate persoanele cu handicap din punct de vedere medical, psihologic şi social astfel încât să rezulte un real restant funcţional este imposibil a se elabora planul individual de intervenţie

Ř     Crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării, cu rol in stoparea si limitarea internărilor din unităţi

Ř     Posibilitatea fundamentării necesare înfiinţării altor servicii alternative

 

Prioritatea 2

Restructurarea instituţiilor clasice rezidenţiale şi înfiinţarea de servicii comunitare alternative (de tip rezidenţial şi nerezidenţial)

Justificare:

Ř     Toate  instituţiile  de protecţie specială a persoanelor cu handicap nu se încadrează în standardele de calitate aprobate prin Ordinul A.N.P.H. nr. 22/2003

Ř     Specializarea instituţiilor după tipul de handicap în vederea creşterii calităţilor serviciilor

Ř     Comunităţile locale nu au creat servicii pentru persoanele cu handicap ca alternative la instituţionalizare

Ř     Dezvoltarea unei palete largi de servicii în cadrul sistemului de protecţie specială a persoanelor cu handicap

Ř     Darea in folosinţă a centrului din localitatea Spineni. Este o prioritate deoarece a crescut numărul persoanelor cu probleme sociale, iar centrele existente sunt ocupate  la capacitate.

 

Prioritatea 3

Implementarea legislaţiei privitoare la accesibilitatea mediului fizic pentru a permite persoanelor cu    handicap accesul neîngrădit la viaţa socială

Justificare:

Ř     Termenele legale pentru realizarea accesibilităţilor care să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la viaţa socială au fost depăşite.

Ř     Ridicarea standardelor de viaţă prin accesibilizarea mediului fizic.

 

Prioritatea 4

Angajarea în muncă a persoanelor cu handicap al căror potenţial permite acest lucru

Justificare:

Ř     Inexistenta unităţilor protejate în judeţ

Ř     Existenta unui potenţial de muncă nefolosit care costă

Ř     Realizarea unei terapii prin muncă şi includerea socială a persoanelor cu handicap prin acest lucru

Ř     Facilităţile acordate angajatorilor prin Agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă

 

·        În domeniul protecţiei  persoanelor vârstnice

 

Prioritate 5

Asigurarea de servicii adaptate nevoilor individuale.

         Justificare:

Ř     În prezent pentru persoanele vârstnice nu există servicii personalizate, acestea beneficiind doar de îngrijirea de tip rezidenţial acordată în centrele de îngrijire şi asistenţă din judeţ.

 

·        În domeniul protecţiei copilului:

 

Prioritate 6

Dezvoltarea de servicii de sprijinire a menţinerii/reintegrării copiilor în familia naturală/lărgită.

          Justificare:

Ř     Dreptul fiecărui copil de a creşte alături de părinţii săi

Ř     Consecinţele negative în dezvoltare constatate la copiii instituţionalizaţi de la o vârstă mică şi/sau o perioadă lungă de timp.

Ř     Se constată în continuare menţinerea tendinţei de delegare a responsabilităţilor părinteşti către instituţiile statului.

 

Prioritate 7

Dezvoltarea serviciilor destinate copilului abuzat, neglijat

    Justificare:

Ř     Creşterea  numărului de copii şi familii care reclamă situaţii de abuz

Ř     Lipsa serviciilor adaptate nevoilor specifice ale acestor copii

Ř     Necesitatea specializării serviciilor oferite de Centrul de primire a copilului, ca urmare a problematicii diversificate a grupurilor ţintă cărora li se adresează.

 

Prioritate 8

Dezvoltarea serviciilor destinate tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie

Justificare:

Ř     Majoritatea tinerilor care părăsesc centrele de plasament după absolvirea unei forme de învăţământ nu au formate corespunzător vârstei deprinderile pentru o viaţă independentă.

Ř     Multe dintre instituţiile statului cu responsabilităţi în integrarea socio-profesională nu au resurse suficiente sau nu manifestă interes pentru soluţionarea problemelor majore ale tinerilor (lipsa locuinţei şi a unui loc de muncă).

 

Prioritate 9

        Extinderea reţelei de servicii alternative la nivelul comunităţilor locale

             Justificare

Ř     Până în prezent, majoritatea serviciilor alternative au fost înfiinţate la nivelul de municipii şi oraşe, nerăspunzând astfel decât unui grup restrâns de potenţiali beneficiari.

Ř     La nivelul consiliilor locale comunale există un risc crescut de menţinere a practicilor de delegare a tuturor responsabilităţilor în domeniu către DGASPC.

 

·        În toate domeniile

 

 Prioritate 10      

Gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale, financiare ( prin dezvoltarea de mecanisme menite să asigure îmbunătăţirea competenţelor şi performanţelor profesionale, precum şi prin accesarea unor surse de finanţări suplimentare

Justificare:

Ř     Atât în aparatul propriu, cât şi în instituţiile din subordine, există un număr mare de persoane fără calificările necesare realizării standardelor de calitate a serviciilor, fiind astfel necesare programe de formare/perfecţionare

Ř     Lipsa personalului de specialitate influenţează negativ calitatea şi eficienţa serviciilor oferite

Ř     Resursele financiare proprii sunt insuficiente pentru realizarea reformelor din domeniu ( în special pentru demararea proiectelor de închidere/restructurare a instituţiilor, dar şi pentru formarea permanentă a personalului ), fiind astfel necesară obţinerea de fonduri suplimentare.

 

Prioritate 11

Realizarea unei reţele comunicaţionale bine definite la nivelul tuturor factorilor responsabili în domeniul asistenţei sociale

Justificare

Ř     Majoritatea instituţiilor care ar trebui să se implice în acest domeniu nu deţin informaţii de bază în ceea ce priveşte legislaţia în vigoare şi responsabilităţile ce le revin

Ř     Lipsa unei baze de date completă privind persoanele cu handicap, copiii şi familiile în dificultate/situaţii de risc

Ř     Complexitatea legislaţiei în vigoare creează situaţii de delegare/suprapunere a responsabilităţilor între diverse instituţii, situaţii care ar putea fi evitate printr-o comunicare eficientă.

 

Prioritate 12

       Popularizarea drepturilor copiilor şi a persoanelor cu handicap şi sensibilizarea opiniei publice în vederea  îmbunătăţirii atitudinii faţă de problematica specifică şi creşterii gradului de implicare a comunităţii locale în domeniu

Justificare

Ř     Deşi în ultimii ani s-a intensificat campania de mediatizare în domeniul asistenţei sociale, se constată în continuare la nivelul comunităţii lipsa unor informaţii elementare privind serviciile de DGASPC, precum şi existenţa unei imagini eronate asupra sistemului de asistenţă socială

Ř     Se menţine atitudinea de respingere, de izolare a majorităţii populaţiei cu privire la persoanele cu handicap

 

 

 

Obiective generale

 

Obiective pe termen scurt – 2005

-         implementarea standardelor de calitate/ standardelor minime obligatorii în cel puţin 50% din serviciile oferite;

-         creşterea numărului de servicii alternative înfiinţate la nivelul comunităţilor locale;

-         formarea reţelei de lucrători/ asistenţi sociali la nivelul tuturor consiliilor locale;

-         crearea unui sistem judeţean de monitorizare şi coordonare a activităţilor în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului;reducerea numărului de copii instituţionalizaţi în centrele deplasament cu cel puţin 50%;

-         închiderea Centrelor de plasament „Sf. Ioachim şi Ana”, „Speranţa”, „Zorile”, „Optimiştii”, „”Elisabeta” şi demararea procesului de restructurare a instituţiilor rezidenţiale destinate persoanelor cu handicap.

-         Darea în folosinţă a Centrului de îngrijire şi asistenţă Spineni, Centrului de reabilitare şi recuperare socială a copiilor cu handicap Caracal şi a centrului de îngrijire pentru tineri peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia;

-         Asigurarea funcţionării corespunzătoare tuturor serviciilor din aparatul propriu înfiinţate în urma reorganizării (în special telefonul copilului, compartimentul antisărăcie prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor, compartimentul pentru sprijinirea reintegrării copilului în familie);

-         Modernizarea Centrului de primire a copilului în regim de urgenţă, prin amenajarea unui nou sediu şi diversificarea serviciilor oferite.

 

Obiective pe termen mediu şi lung (2006-2007)

·        În domeniul protecţiei persoanei cu handicap şi persoanelor vârstnice:

-         diversificarea ofertei de servicii prin creşterea numărului de servicii alternative, atât de tip rezidenţial cât şi de prevenire a instituţionalizării (case de tip familial, locuinţe protejate, centre de criză, centre de zi, centre de consiliere, cluburi, etc.);

-         accesibilizarea mediului fizic conform standardelor în vigoare; 

-         sporirea şanselor de integrare socio-profesională a persoanelor cu handicap;

-         finalizarea procesului de restructurare a tuturor instituţiilor de asistenţă existente în prezent

·        În domeniul protecţiei copilului:

-         descentralizarea serviciilor alternative de prevenire a instituţionalizării;

-         creşterea numărului de servicii alternative la instituţionalizare;

-         creşterea gradului de integrare socio – profesională  a tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie ;

-         creşterea numărului de copii reintegraţi în familia naturală/lărgită (inclusiv a celor protejaţi la asistenţi maternali profesionişti ;

-         creşterea numărului de servicii dezvoltate în parteneriat public - privat;

-         închiderea tuturor instituţiilor clasice de tip rezidenţial (actualele centre de plasament).

·        În ambele domenii:

-         îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite, prin asigurarea standardelor de calitate/standardelor minime obligatorii;

-         responsabilizarea comunităţilor locale în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului;

-         îmbunătăţirea competenţelor profesionale a personalului (perfecţionare, angajare specialişti);

-         creşterea gradului de implicare şi informare a populaţiei în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.

 

 

 

 

Riscuri şi ipoteze

 

Pe lângă dificultăţile prezentate în capitolele anterioare, au fost identificate ca situaţii care ar putea influenţa în mod negativ realizarea obiectivelor:

-         Neacordarea sau obţinerea într-o proporţie mai mică decât a fost estimat a resurselor financiare din surse suplimentare; acest fapt nu ar duce la stoparea reformei, dar ar cauza cu siguranţă întârzieri în realizarea activităţilor propuse;

-         Modificări ale cadrului legislativ care ar putea genera schimbări în ceea ce priveşte direcţiile de acţiune din domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului; acest fapt ar putea  avea însă şi conotaţii pozitive dacă va avea drept rezultat clarificarea unor aspecte ambigue şi/sau contradictorii existente încă în legislaţia în vigoare.

 

 

 

 

Implementarea strategiei

 

În vederea atingerii obiectivelor stabilite, vor fi derulate în corelaţie cu priorităţile identificate următoarele programe:

 

Programul nr. 1

Restructurarea instituţiilor rezidenţiale destinate protecţiei persoanelor cu handicap.

·        Termen de realizare 31.12.2006

·        Surse de finanţare: Fonduri externe (Phare) şi buget propriu.

·        Modalităţi de realizare:

Ř     Proiectul nr. 1 – finalizarea procesului de evaluare a persoanelor cu handicap din sistemul nerezidenţial, precum şi a persoanelor instituţionalizate care nu deţin certificat de încadrare în grad de handicap.

Ř     Proiectul nr. 2 – restructurarea Centrului de îngrijire şi asistenţă Slatina, Centrului de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa, Centrului de îngrijire şi asistenţă Fălcoiu şi a Centrului de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Cezieni prin:

-         Transformarea Centrului de îngrijire şi asistenţă Slatina în Centru medico-social destinat protecţiei persoanelor fără certificat de handicapat instituţionalizate în prezent în Centrul de îngrijire şi asistenţă Slatina

-         Transformarea Centrului de îngrijire şi asistenţă Fălcoiu în Cămin pentru vârstnici destinat protecţiei persoanelor din Centrul de îngrijire şi asistenţă Fălcoiu care posedă certificat de handicapat.

-         Transformarea şi diminuarea capacităţii  Centrului de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa în Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap destinat persoanelor cu handicap mintal aflate în prezent în Centrul de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa.

-         Transformarea şi diminuarea capacităţii Centrului de recuperare şi reabilitare neuro - psihică  a persoanelor cu handicap Cezieni în Centrul de îngrijire şi asistenţă, destinat persoanelor cu handicap grav, aflate în prezent în Centrul de recuperare şi reabilitare neuro - psihică a persoanelor cu handicap Cezieni.

-         Darea în folosinţă a Centrului de îngrijire şi asistenţă Spineni, unde vor fi protejate persoane cu handicap grav şi abilitate scăzută aflate în prezent în Centrul de îngrijire şi asistenţă Slatina, Centrul de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa, Centrul de îngrijire şi asistenţă Fălcoiu şi Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap Cezieni.

-         Înfiinţarea Centrului de recuperare şi reabilitare neuro - psihică a persoanelor cu handicap Caracal în clădirea Centrului de plasament „Sf. Elisabeta” (care va fi închis în anul 2005) unde vor fi protejate 50 de persoane cu abilitate medie aflate în prezent în Centrul de recuperare şi reabilitare neuro – psihică Cezieni

-         Înfiinţarea a două Centre de Integrare prin Terapie Ocupaţională: unul în localitatea Drăgăneşti – Olt, în care vor fi protejaţi tineri sub 35 ani cu abilitate medie din Centrul de îngrijire şi asistenţă Slatina şi Centrul de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa, şi unul în localitatea Corabia (în clădirea P+4 aferentă Centrului „Paşi spre viitor”), destinat protecţiei tinerilor peste 18 ani cu handicap, care părăsesc şcolile speciale din judeţ.

-         Înfiinţarea a două locuinţe protejate în municipiul Slatina, în care vor beneficia de protecţie 16 persoane cu abilitate ridicată, aflate în prezent în Centrul de îngrijire şi asistenţă Slatina, Centrul de îngrijire şi asistenţă Fălcoiu, Centrul de îngrijire şi asistenţă Şopârliţa şi Centrul de recuperare şi reabilitare neuro – psihică a persoanelor cu handicap Cezieni.

Ř     Proiectul nr.3 – înfiinţarea a trei servicii de prevenire a instituţionalizării şi situaţiilor de urgenţă în municipiul Slatina, respectiv:

-         un centru de criză

-         un centru de zi

-         un centru de consiliere, evidenţă şi monitorizare a persoanelor vârstnice (aflat în stadiu de finalizare)

·        Indicatori de performanţă:

-         numărul persoanelor cu handicap aflate în instituţiile clasice rezidenţiale va scădea cu cca 23% în 2005 şi cu peste 55% până la sfârşitul anului 2006

-         toate persoanele din sistemul de asistenţă socială vor fi protejate pe baza planurilor individuale de intervenţie

-         îmbunătăţirea calităţii serviciilor

-         scăderea numărului de intrări în instituţiile clasice rezidenţiale

 

 

Programul nr. 2

Accesibilizarea mediului fizic pentru persoanele cu handicap.

·        Termen de realizare: 31.12.2006

·        Surse de finanţare: buget propriu, resursele financiare ale instituţiei/societăţii comerciale implicate.

·        Mod de realizare:

-         montarea şi amenajarea telefoanelor publice conform actelor normative în domeniu

-         amenajarea locurilor de parcare pentru persoanele cu handicap

-         adaptarea clădirilor instituţiilor publice, ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, sediilor prestatorilor de servicii către populaţie, precum şi a căilor publice de acces

-         montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi vizuală pentru persoanele cu handicap la trecerile de pietoni, precum şi a panourilor de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice

-         achiziţionarea mijloacelor de transport special adaptate pentru accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap

·        Indicatori de performanţă:

-   existenţa utilităţilor prezentate

 

 

Programul nr. 3

Închiderea centrelor de plasament prin crearea de servicii alternative:

·        Termen de realizare: 31.12.2005 – pentru cele cinci centre la care procesul de închidere este în curs de derulare; 31.12.2007 – pentru celelalte 3 instituţii

·        Surse de finanţare: fonduri Phare + buget propriu

·        Modalităţi de realizare:

Subprogramul 3.1: finalizarea procesului de închidere a Centrelor de plasament „Ioachim şi Ana”, „Zorile”, „Speranţa”, „Sf. Elisabeta”

Ř     Proiectul nr. 1: Închiderea Centrului de plasament „sf. Ioachim şi Ana”, prin:

-         Înfiinţarea a cinci case de tip familial în municipiul Slatina

-         Extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionişti cu 26 de persoane specializate în îngrijirea copilului cu dizabilităţi.

Ř     Proiectul nr. 2: Închiderea Centrului de Plasament „Zorile” prin:

-         Înfiinţarea a şapte case de tip familial în municipiul Slatina

-         Înfiinţarea a unui Centru de zi pentru copii şcolari în municipiul Slatina

-         Acordarea de sprijin material/financiar de urgenţă pentru prevenirea abandonului şi sprijinirea reintegrării copilului în familie.

Ř     Proiectul nr. 3: Închiderea Centrului de plasament „Speranţa” prin:

-         Înfiinţarea a şapte case de tip familial în municipiul Slatina

-         Extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionişti cu 12 persoane specializate în îngrijirea copilului preşcolar şi şcolar

- Acordarea de sprijin  material/financiar de urgenţă pentru prevenirea abandonului şi sprijinirea reintegrării copilului în familie.

Ř     Proiectul nr. 4: Închiderea Centrului de plasament „Optimiştii”, prin:

-         Înfiinţarea a şapte case de tip familial în municipiile Slatina şi Caracal

-         Extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionişti cu 8 persoane specializate în îngrijirea copilului preşcolar şi şcolar

-  Acordarea de  sprijin  material/financiar de urgenţă pentru prevenirea abandonului şi sprijinirea reintegrării copilului în familie.

Ř     Proiectul nr. 5: Închiderea Centrului de plasament „Elisabeta”, prin:

-         Înfiinţarea a şapte case de tip familial adaptate nevoilor copiilor cu dizabilităţi grave (Slatina, Caracal, Drăgăneşti – Olt)

-         Înfiinţarea unui Centru de recuperare a copilului cu dizabilităţi (Slatina)

-         Acordarea de sprijin material/financiar de urgenţă pentru prevenirea abandonului şi sprijinirea reintegrării copilului în familie.

Ř     Proiectul nr. 6: Dezvoltarea serviciilor suplimentare necesare în cadrul celor 5 proiecte, prin:

-         Darea în folosinţă a Centrului de îngrijire pentru tineri peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia

-         Darea în folosinţă a Centrului de recuperare pentru copii cu dizabilităţi Caracal

-         Angajarea personalului de specialitate în cadrul compartimentului anti – sărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio – profesionale a tinerilor şi compartimentului de sprijinire a reintegrării copilului în familie.

 

Subprogramul 3.2: Închiderea Centrului de plasament „Floare de Colţ” Balş, Centrului deplasament „Temerarii” Balş, Centrului de plasament „Sfânta Elena” Corabia.

Ř     Proiect nr.7: Identificarea surselor de finanţare suplimentară şi elaborarea şi depunerea aplicaţiilor în vederea obţinerii finanţării/cofinanţării.

Ř     Proiect nr.8: Închiderea centrului de plasament „Floare de Colţ” Balş prin:

-         Înfiinţarea a 11 case de tip familial

-         Extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionişti cu 11 persoane specializate în îngrijirea copilului cu dizabilităţi

-         Înfiinţarea unui centru de zi de care vor beneficia copiii reintegraţi din centrul de plasament „Floare de Colţ” şi Centrul de plasament „Temerarii” Balş.

-         Acordarea de sprijin material/financiar de urgenţă pentru prevenirea abandonului şi sprijinirea reintegrării copilului în familie

Ř     Proiect nr.9: Închiderea Centrului de plasament „Temerarii”, prin:

-         Înfiinţarea a 5 case de tip familial

-         Reintegrarea cu sprijin în centrul de creat în cadrul proiectului de închidere a Centrului de plasament „Floare de Colţ”

-         Acordarea de sprijin pentru sprijinirea reintegrării

-         Susţinerea integrării socio-profesionale a tinerilor absolvenţi în cadrul Centrului de îngrijire pentru tinerii peste 18 ani Corabia şi Centrului de integrare prin terapie ocupaţională Corabia.

Ř     Proiect nr.10: Închiderea Centrului de plasament „Sfânta Elena” Corabia, prin:

-         Înfiinţarea a 4 case de tip familial

-         Extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionişti cu 5 persoane

-         Reintegrarea copiilor în familia naturală cu sprijin în Centrul de zi Corabia şi acordarea de sprijin material

-         Susţinerea integrării socio-profesionale prin asigurarea de suport tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie şi nu au posibilitatea revenirii în familie în cadrul Centrului „Paşi spre viitor”.

 

·        Indicatori de performanţă:

-         numărul de copii protejaţi în instituţii clasice va scădea cu cca. 57% în 2005, iar la finalul anului 2007 va fi redus la 0;

-         numărul serviciilor de prevenire a instituţionalizării va creşte în 2005  cu 50%;

-         toţi copiii din serviciile alternative şi cu măsuri de protecţie specială vor beneficia de intervenţie personalizată în baza planului de servicii şi planului individual de protecţie.

 

 

 

Programul nr. 4

Dezvoltarea de servicii de sprijinire a menţinerii/reintegrării copiilor în familia naturală/lărgită şi extinderea acestora şi la nivelul comunităţii locale.

·        Termen de realizare: 31.12.2007

·        Surse de finanţare: fonduri Phare şi fonduri  ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, buget propriu

·        Mod de realizare:

-         Înfiinţarea în cadrul Proiectelor de închidere a centrelor de plasament a 2 centre de zi şi unui centru de recuperare, precum şi acordarea de sprijin material/financiar de urgenţă;

-         Constituirea de fonduri pentru continuarea programului de prevenire a instituţionalizării şi sprijinire a reintegrării copilului în familie prin acordarea de ajutor material/financiar;

-         Identificarea comunităţilor în care domiciliază copii cu risc crescut de instituţionalizare şi încurajarea acestora în înfiinţarea de centre de zi şi consilii comunitare consultative;

·        Indicatori de performanţă:

-         Numărul copiilor care intră în sistemul de protecţie de tip rezidenţial va scădea cu 30% în 2005 şi cu peste 50% până în 2007;

-         Numărul copiilor reintegraţi în familie va creşte în 2005 cu 50%;

-         La nivelul comunităţilor locale identificate ca având un număr mare de copii în situaţie de risc, vor fi înfiinţate servicii alternative.

 

 

Programul nr. 5

Dezvoltarea serviciilor destinate copilului abuzat, neglijat.

·        Termen de realizare: 31.12.2005.

·        Surse de finanţare: bugetul propriu.

·        Mod de realizare:

-         Angajarea personalului de specialitate în cadrul compartimentului „Telefonul copilului”;

-         Modernizarea şi reorganizarea Centrului de primire în regim de urgenţă în vederea diversificării gamei serviciilor oferite;

-         Încheierea de parteneriate cu principalele instituţii/autorităţi care ar putea contribui la identificarea şi orientarea copiilor victime ale unor forme de abuz (poliţie, spital);

 

 

·        Indicatori de performanţă:

-         Începând cu trimestrul al II-lea al anului 2005, va începe să funcţioneze compartimentul „Telefonul copilului”;

-         Până la finalul anului 2005, Centrul de primire va fi reorganizat şi va oferi şi servicii pentru copilul abuzat;

           

 

 

 

Programul nr.6

Îmbunătăţirea şanselor de integrare a persoanelor şi copiilor cu handicap

·        Termen de realizare: permanent;

·        Surse de finanţare: fonduri Phare, ONG, buget propriu;

·        Mod de realizare:

-         încadrarea de personal specializat în cadrul serviciilor de asistenţă a persoanelor şi copiilor cu handicap;

-         elaborarea şi implementarea de planuri de recuperare individualizate;

-         înfiinţarea, în cadrul proiectelor de închidere a instituţiilor rezidenţiale, a serviciilor de recuperare şi reabilitare pentru persoane şi copii cu handicap (centre de recuperare, centre de integrare prin terapie ocupaţională, centre de recuperare şi reabilitare neuropsihică);

-         crearea unei baze de date cu persoanele cu handicap apte de muncă;

-         sensibilizarea şi informarea angajatorilor cu privire la avantajele încadrării în muncă a persoanelor cu handicap;

-         evaluarea semestrială a posibilităţilor de integrare socio-profesională a persoanelor cu handicap;

-         elaborarea şi implementarea de planuri individuale de recuperare şi integrare socio-profesională;

-         organizarea de cursuri de calificare/recalificare în colaborare cu AJOFM.

·        Indicatori de performanţă:

-         îmbunătăţirea deprinderilor de autonomie personală a copiilor şi persoanelor cu handicap;

-         creşterea numărului de copii cu dizabilităţi integraţi în comunitate (familie naturală, lărgită sau substitutivă);

-         creşterea numărului de persoane cu handicap încadrate în muncă.

 

 

 

 

Programul nr.7

Dezvoltarea serviciilor destinate tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie.

·        Termen de realizare: permanent;

·        Surse de finanţare: buget propriu;

·        Mod de realizare:

-         Angajarea personalului de specialitate în cadrul Compartimentului Anti – sărăcie, prevenirea marginalizării sociale şi sprijinire a tinerilor;

-         Darea în folosinţă a Centrului de îngrijire pentru tineri peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia;

-         Încheierea de parteneriate cu consiliile locale, în vederea asigurării de locuinţe sociale pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie;

-         Încheierea de parteneriate cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă/agenţi economici în vederea identificării de locuri de muncă şi integrării profesionale a tinerilor, precum şi pentru asigurarea reconversiei profesionale pentru creşterea şanselor de integrare în muncă.

·        Indicatori de performanţă:

-         Creşterea progresivă a ponderii tinerilor integraţi socio-profesional în totalul tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie cu  minim 10% pe an.

 

 

Programul nr.8

Creşterea competenţelor şi performanţelor profesionale ale personalului angajat, în sistemul de asistenţă socială şi protecţia copilului.

·        Termen de realizare: permanent;

·        Surse de finanţare: fonduri Phare, Autoritatea Naţională  pentru Protecţia Drepturilor Copilului, buget propriu;

·        Mod de realizare:

-         angajarea de personal cu studii superioare în domeniul socio-uman;

-         asigurarea unei selecţii riguroase a personalului angajat;

-         implementarea Cadrului de Management al Performanţei;

-         realizarea instructajului asistenţilor persoanelor cu handicap;

-         contractarea de formatori acreditaţi, în vederea asigurării formării iniţiale a personalului nou angajat, precum şi a specializării/perfecţionării periodice;

-         dezvoltarea reţelei de asistenţi/lucrători sociali la nivelul consiliilor locale şi asigurarea de asistenţă tehnică în vederea  implementării noului pachet legislativ în domeniul protecţiei copilului

·        Indicatori de performanţă:

-         ponderea numărului de persoane de specialitate în totalul personalului angajat va creşte în anul 2005 cu minim 30%;

-         până la finalul anului 2006, Cadrul de Management al Performanţei va fi implementat la nivelul tuturor serviciilor din aparatul propriu al DGASPC Olt;

-         îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite;

-         toate persoanele responsabile cu desfăşurarea activităţii de asistenţă socială în cadrul consiliilor locale vor beneficia până la sfârşitul anului 2006 de cel puţin un curs de formare.

 

 

Programul nr.9

Realizarea unei reţele comunicaţionale bine definite la nivelul tuturor factorilor responsabili în domeniul asistenţei sociale.

·        Termen de realizare: permanent;

·        Surse de finanţare: bugetul propriu;

·        Mod de realizare:

-         identificarea tuturor instituţiilor şi autorităţilor locale care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale şi încheierea de parteneriate cu acestea;

-         organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii acestor instituţii în vederea asigurării transferului de experienţă şi acordării de asistenţă tehnică în domeniu;

-         realizarea şi distribuirea de pliante/broşuri menite să evidenţieze rolul comunităţii locale în sistemul de asistenţă socială.

·        Indicatori de performanţă:

-         cel puţin o dată pe an vor fi organizate întâlniri/seminarii cu reprezentanţii tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul asigurării sociale.

-         creşterea gradului de implicare a comunităţii locale în problematica persoanelor şi copiilor în dificultate.

 

 

Programul nr.10

Popularizarea drepturilor persoanelor cu handicap şi a drepturilor copilului.

·        Termen de realizare: permanent;

·        Surse de finanţare: fonduri Phare, buget propriu;

·        Mod de realizare:

-         derularea de companii de mediatizare în mass-media locală a serviciilor oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale;

-         derularea de campanii de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap şi de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica persoanelor cu handicap

-         elaborarea şi distribuirea în instituţiile publice de pliante/broşuri menite să asigure informarea corectă a populaţiei cu privire la serviciile oferite de DGASPC şi să evidenţieze rolul comunităţii locale în sistemul de asistenţă socială.

·        Indicatori de performanţă:

-         creşterea numărului de articole/reportaje din mass-media locală având ca subiect activităţi de asistenţă socială a persoanelor şi copiilor în dificultate;

-         creşterea gradului de implicare a comunităţii locale în problematica persoanelor şi copiilor în dificultate.

 

 

 

 

Responsabilităţi, evaluare, control

 

1.     Responsabilităţi

·        Persoanele responsabile, stabilite legal (coordonarea generală; luarea deciziilor):

-         Preşedintele Consiliului Judeţean Olt;

-         Secretarul General al Judeţului Olt;

-         Directorul Executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;

-         Directorii Executivi Adjuncţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

 

 

·        Responsabilii pentru implementarea Strategiei:

 

Programul nr.1:

-         Personalul angajat în serviciile de asistenţă socială a persoanelor cu handicap;

-         Echipele desemnate pentru coordonarea proiectelor de restructurare a instituţiilor;

-         Partenerii locali;

-         Membrii comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi .

 

Programul nr.2:

-         Personalul angajat în serviciile de asistenţă socială a persoanelor cu handicap;

-         Autorităţile publice locale;

-         Parteneri din sector privat (societăţi transport, Romtelecom etc.)

 

Programul nr.3:

-         Echipele de coordonare desemnate în cadrul proiectelor de închidere a Centrelor de plasament;

-         Personalul angajat în cadrul serviciilor implicate în proiecte;

-         Serviciul Strategii, programe, proiecte în domeniul asistenţei sociale.

 

Programul nr.4:

-         Echipele de coordonare desemnate în cadrul proiectelor de închidere a instituţiilor;

-         Serviciul pentru prevenirea situaţiei de risc

-         Compartimentele pentru sprijinirea reintegrării copilului în familie

-         Consiliile locale.

 

Programul nr.7:

-         Personalul care lucrează în cadrul serviciilor de rezidenţiat în care sunt protejaţi tineri

-         Compartimentul anti-sărăcie, prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor

-         Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

-         Parteneri din sectorul privat.

 

Programul nr.8:

-         Personalul din cadrul biroului de resurse umane

-         Serviciul Strategii, programe şi proiecte în domeniul asistenţei sociale

-         Agenţia Judeţeană  pentru Ocuparea Forţei de Muncă

-         Consiliile locale

-         Parteneri din sectorul privat

 

 

 

Programul nr.9:

-         Echipa de specialişti constituită la nivelul DGASPC pentru asigurarea de asistenţă tehnică

-         Reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor locale implicate în proiect

 

Programul nr.10:

-         Conducerea DGASPC şi purtătorul de cuvânt

-         Compartimentul de relaţii publice

-         Serviciul Strategii, programe şi proiecte în domeniul asistenţei sociale

 

 

2. Evaluare şi control

Responsabilii cu implementarea programelor vor evalua periodic (pe baza indicatorilor de performanţă) progresul înregistrat în implementarea activităţilor planificate şi vor întocmi rapoarte privind:

-         stadiul implementării

-         dificultăţile întâmpinate şi propuneri de soluţionare

Serviciul strategii, programe, proiecte în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului va elabora în scopul monitorizării progresului, instrumente standardizate de raportare şi evaluare şi va asigura centralizarea periodică a informaţiilor furnizate de echipele responsabile.

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,

LUMINIŢA TUDORA

 

 

DIRECTOR EXECUTIV-ADJUNCT,                     DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT,

             NICULINA BADEA                               CRISTIAN-NICOLAE LUNGU                       

 

 

 

 

 

 

 

Planul judeţean de restructurare/închidere a instituţiilor rezidenţiale destinate protecţiei persoanelor cu handicap din judeţul Olt

 

 

 

 

 

Data realizării planului:

01.03.2005

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SITUATIA ACTUALA

 

          In judetul Olt se afla in evidenta Directiei Judetene de Asistenta Sociala Olt un numar de 8323 persoane cu handicap neinstitutionalizate din care 1309 copii si 7014 adulti. Numarul persoanelor institutionalizate in centre de tip rezidential este de 435. Persoanele rezidente au o patologie diversa: handicap mental, neuropsihic, fizic, asociat, persoane varstnice.

          Odata cu adoptarea Strategiei Nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap si a Planului National de Actiune s-au pus bazele reformei institutionale din acest domeniu avand ca scop reformarea sistemului actual de asistenta sociala si crearea unui sistem de protectie si suport continuu si integrat pentru persoanele cu handicap din judet in vederea cresterii calitatii vietii acestora.

 

          Reforma institutionala este un proces constituit din mai multe etape simultane si integrate :

-         Prevenirea institutionalizarii. Prevenirea institutionalizarii este deosebit de importanta, pentru aceasta este necesar sa se creeze servicii de sprijin a vietii in familie, precum si servicii rezidentiale pe baze comunitare de tip familial. Prevenirea presupune cateva aspecte prioritare : limitarea si stoparea intrarilor rezidentiale , informare si consiliere familiala, servicii de urgenta – pentru persoanele aflate in situatii de risc

-          Restructurarea institutiilor existente ;

-         Dezvoltarea de alternative de asistenta si protectie speciala ;

-         Dezinstitutionalizarea.

 

Acest proces se traduce prin noile tendinte ale politicii din domeniul protectiei persoanelor cu handicap si anume :

-         Mentinerea acolo unde este posibil a persoanei cu handicap in familie, cu un suport adecvat ;

-         Inlocuirea institutiilor clasice rezidentiale cu alternative rezidentiale care sa creeze un mediu cat mai apropiat de cel familial ;

-         Imbunatatirea calitatii vietii si a serviciilor oferite persoanelor cu handicap prin aplicarea noilor standarde de calitate ;

-         Integrarea socio-profesionala a persoanelor cu handicap.

Conform prevederilor Strategiei Nationale, institutiile care nu corespund standardelor de calitate, normelor de capacitate ( sub 50 de locuri), necesitatii de profesionisti si cele pentru care investitiile nu se justifica trebuie sa intre intr-un proces de restructurare, in mai multe etape, pana la inchidere.

Avand in vedere rezultatele obtinute in urma evaluarii persoanelor cu handicap institutionalizate precum si evaluarea preliminara a centrelor, vom prezenta in continuare planul de restructurare/inchidere a institutiilor rezidentiale din judetul Olt.

 

 

Centrul de Ingrijire si Asistenta Slatina

 

Centrul de Ingrijire si Asistenta Slatina are o capacitate de 205 locuri, ofera in prezent servicii unui numar de 186 de persoane din care 95 poseda certificat de persoana cu handicap si 91 fara certificat de persoana cu handicap. Din acestia 112 sunt femei si 74 barbati, majoritatea sunt batrani peste limita maxima de pensionare , 143. Centrul este situat central in municipiul Slatina cu acces direct la drum national, cale ferata, cu linie telefonica directa, acces la spital, policlinica, scoala, salvare si biserica. Institutia este structurata pe patru etaje, numarul de paturi din dormitoare fiind de 2,3 maxim 4, cu grupuri sanitare proprii. Fiecare etaj are o sala de mese, iar bucataria este conform standardelor.

Pe langa serviciile socio-medicale pe care le furnizeaza beneficiarilor, centrul detine o sala amenajata in club unde asistatii pot urmari programul TV sau pot desfasura alte activitati recreative sah, table, rummy.

 

Strategia de restructurare

 

Pentru Centrul de Ingrijire si Asistenta Slatina am prevazut in strategia judeteana transformarea lui in unitate medico-sociala ; aceasta decizie a fost luata dupa o analiza atenta asupra beneficiarilor, consultarea dosarelor personale, reactualizarea anchetelor sociale, discutii cu apartinatorii , concluziile comisiei de evaluare si nu in ultimul rand faptul ca Directia Judeteana de Asistenta Sociala se ocupa nu numai de persoanele cu handicap ci si de persoanele varstnice si persoanele aflate in nevoi.

Preconizam inchiderea centrului pentru persoanele cu handicap deoarece cladirea nu a fost transferata in totalitate Consiliului Judetean, parterul ramanand al Consiliului Local, iar etajele 1-4 fiind date spre folosinta.

Intrucat crearea de noi servicii de asistenta sociala ca alternativa la institutionalizare este un proces de durata, restructurarea Centrului de Ingrijire si Asistenta Slatina si transformarea lui in unitate medico-sociala va parcurge mai multe etape .

Datorita numarului mare de persoane fara certificat de  handicap precum si varsta acestora (batrani peste limita maxima de pensionare) institutia trebuie inchisa pentru persoanele cu handicap adulte.

          Din institutia care se inchide vor fi scoase toate persoanele cu certificat de handicap, iar institutia va avea alt mandat decat cel al protectiei persoanei cu handicap respectiv unitate medico-sociala.

          Cele 95 persoane cu handicap din centru vor fi transferate dupa cum urmeaza : 80 persoane cu handicap grav, abilitate scazuta vor fi transferate in centrul de la Spineni, centru ce preconizam a fi deschis cu luna iunie 2005 ; 13 persoane cu handicap mintal de gradul III, abilitate medie si sub varsta de 35 ani  vor fi transferate intr-un C.I.T.O. in orasul Draganesti Olt ce va fi amenajat din fonduri PHARE ; 6 persoane cu handicap gradul III , abilitate ridicata vor fi transferate intr-o locuinta protejata construita in municipiul Slatina.

 

 

Centrul de Ingrijire si Asistenta Sopirlita

 

In prezent  Centrul de Ingrijire si Asistenta Sopirlita are o capacitate de 105 locuri si ofera  servicii pentru 80 de persoane din care 62 persoane cu certificat de persoana cu handicap si 18 persoane fara certificat de persoana cu handicap. Din acestia 47 sunt femei si 33 barbati.

Centrul este situat in localitatea Sopirlita comuna Pirscoveni la 25 km fata de cel mai apropiat municipiu, beneficiaza de cale de acces la drum judetean si cale ferata, de linie telefonica directa. Centrul este asezat periferic in localitate, la 20 km fata de spitalul din orasul Bals,la fel si de policlinica si salvare. Centrul este structurat intr-o cladire cu parter si etaj avand 15 dormitoare cu cate 2,3 paturi dar si cu 11 paturi.

Pe langa serviciile socio-medicale pe care le furnizeaza beneficiarilor, centrul detine o sala transformata in club unde asistatii pot urmari programele TV si pot desfasura diferite activitati recreative sah, table, rummy. De asemenea in curtea centrului se afla o gradina de legume pe care o parte din asistati o ingrijesc.

         

 

Strategie de restructurare

 

C.I.A. Sopirlita va intra intr-un program de restructurare cu diminuarea capacitatii la maxim 50 de locuri, proiect ce va putea fi realizat pana la sfarsitul anului 2005. Restructurarea centrului presupune pe de o parte continuarea lucrarilor de reabilitare a cladirii prin accesare de proiecte, iar pe de alta parte diminuarea capacitatii la un numar de 50 de persoane.

Din cele 62 de persoane cu handicap din centru 7 sunt persoane sub varsta de 35 de ani cu gradul III de handicap mintal , abilitate medie care vor fi transferati in C.I.T.O. Draganesti Olt ; 2 persoane cu handicap grav, abilitate scazuta vor fi transferate la noul C.I.A. Spineni ; 3 persoane cu handicap mediu, abilitate ridicata vor fi transferate intr-o locuinta protejata construita in municipiul Slatina. Cele 18 persoane fara certificat de persoana cu handicap vor fi transferate la centrul medico-social  Slatina iar restul de 50 persoane cu handicap mintal, abilitate medie vor ramane in centru.

          Deoarece in centru vor ramane 50 de persoane handicap mintal , propunem schimbarea mandatului institutiei din C.I.A. in C.R.R.N.P.H..

Odata cu stabilirea specificului acestui centru si anume asistarea persoanelor cu handicap mintal, se vor elabora proiecte privind acordarea de servicii concentrate pe actiune, dezvoltare, formare de abilitati, formare vocationala, etc.

 

 

 

 

 

 

Centrul de Ingrijire si Asistenta Falcoiu

 

In prezent Centrul de Ingrijire si Asistenta Falcoiu are o capacitate de 50 locuri si ofera  servicii unui numar de 58 persoane dintre care 12 cu certificat de persoana cu handicap si 46 persoane fara certificat de handicap. Din acestia 23 sunt femei si 35 barbati.

Centrul functioneaza in comuna Falcoiu la 12 km departare de cel mai apropiat municipiu, are acces la drum nationl, cale ferata, linie telefonica directa, fiind amplasat periferic in comuna.

 

 

Strategie de restructurare

 

Centrul functioneaza intr-un vechi conac boieresc impropriu pentru a desfasura servicii sociale. Camerele, transformate in saloane sunt mari, cu 15 paturi, lipsa intimitatii fiind cea mai pregnanta problema a acestei institutii.

Cu toate eforturile depuse pentru reamenajari centrul nu a primit autorizatia sanitara de functionare.

Preconizam ca C.I.A. Falcoiu sa fie inchisa pentru persoanele cu handicap deoarece este o instituie localizata intr-o zona rurala izolata care niciodata nu va putea beneficia de resursele necesare satisfacerii cerintelor din standardele de calitate.

Cele 12 persoane cu handicap vor fi transferate astfel: 2 avand handicap mintal gradul III, abilitate ridicata si varsta sub 35 ani vor fi transferate intr-o locuinta protejata construita in municipiul Slatina; 10 persoane cu handicap grav , abilitate scazuta vor fi transferate la C.I.A. Spineni.

Cele 46 persoane asistate care nu poseda certificat de handicap vor ramane in centru, care fi transfomat in camin pentru varstnici.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Cezieni

 

          In prezent Centrul are o capacitate de 100 de locuri si ofera servicii pentru 111 persoane cu certificat de handicap. Din acestia 59 sunt femei si 52 barbati. Asistatii au varsta intre 18 si 50 de ani.

          Centrul este amplasat central in comuna Cezieni si se afla la 10 km de cel mai apropiat municipiu, avand acces la drum judetean si linie telefonica directa. Centrul este structurat intr-o cladire cu parter si etaj, iar paturi sunt in numar de 4 sau 6 intr-un dormitor.

          Pe langa serviciile socio-medicale pe care le ofera beneficiarilor, in centru functioneaza si ateliere de terapie ocupationala.

 

 

Strategie de restructurare

 

          C.R.R.P.H. Cezieni are parteneriate cu organizatii neguvernamentale din tara si strainatate. Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Cezieni ofera servicii unui grup omogen de persoane cu handicap mental si neuropsihic.

          Din numarul total de asistati 5 persoane cu varsta sub 30 de ani si handicap mintal gradul III, abilitate ridicata vor fi transferate intr-o locuinta protejata in municipiul Slatina si 6 persoane cu handicap grav, abilitate scazuta vor fi transferati la noul C.I.A. Spineni.

          In luna iunie 2005 va fi inchis un centru de plasament pentru copii din orasul Caracal. Preconizam reamenajarea acestuia si transferarea unui numar de 50 de asistati, abilitate medie,  transformandu-l in C.R.R.P.H..

          Cladirea existenta la Cezieni va fi reamenajata si echipata ulterior din alte finantari. Deoarece in centru vor ramane 50 persoane cu handicap grav si abilitate scazuta, propunem schimbarea mandatului institutiei din C.R.R.P.H. in C.I.A..

 

 

PLANUL JUDEŢEAN DE DEZINSTITUŢIONALIZARE

A COPIILOR PROTEJAŢI ÎN

CENTRELE DE PLASAMENT

 

 

PENTRU

 

 

 

 

Text Box: JUDEŢUL  OLT

DATA PLANULUI
1.03.2005
 

 

 

 

 

 

 

 

 


 


1. DETALII DESPE JUDETUL DVS

 

Numele judeţului

 

OLT

 

 

 

Totalul populaţiei până în 18 ani

 

116.483 (la 01.07.2004)

 

 

Numărul copiilor şi tinerilor care se află în prezent în evidenta serviciilor publice/ OPA

 

SPS- 1784, din care la

OPA- 44

Numarul copiilor în evidenta serviciilor publice/ OPA care trăiesc în instituţii

707 din care :

Ř      669 în centre de tip rezidenţial

Ř     21 în centru de tip familial OPA

Ř      17  în modul de tip familial (apartament ),

% din acesti copii traiesc in instituţii cu maximum 12 copii

% din acesti copii traiesc in instituţii cu mai mult de 12 copii

5,4%

94,6%

Orice alte informaţii despre judeţul dvs. relevante pentru procesul de dezinstituţionalizare

În prezent sunt în derulare 5 proiecte cu finanţare Phare pentru închiderea prin crearea de servicii alternative a următoarelor Centre de plasament :

-C.P.Sfinţii Ioachim şi Ana Slatina,

-C.P. Zorile Slatina,

-C.P. Elisabeta Caracal,

- C.P. Optimiştii Caracal,

- C.P. Speranţa Slatina.

Până în anul 2007 vor fi închise prin crearea de servicii alternative şi celelalte centre, respectiv :

-C.P.Floare de Colţ Balş,

-C.P. Temerarii Balş,

- C.P. Sfânta Elena

Numărul mic de organisme private autorizate care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului în judeţ, precum şi puterea lor financiară redusă reprezintă un factor care nu contribuie în mod decisiv la susţinerea obiectivelor de prevenire a instituţionalizării şi reintegrării copiilor în familiile naturale/lărgite.

 

 

 

Detalii despre persoanele cheie care au responsabilităţi în procesul de dezinstituţionalizare (detalii despre posibilităţile de contactare- adresa, telefon email etc.)

 

Secretarul General al judeţului

 

Marin Dobre

Str. A.I.Cuza, nr.14, mun. Slatina

Tel. 0249/412431

Fax.0249/431122

e-mail : cjolt@slatina.ro

Directorul pentru protecţia copilului

Luminiţa Tudora

Str. Drăgăneşti, nr.29, mun. Slatina

Tel.0249/434902

Fax 0249/412692

e-mail : dgpdcot@trinet.ro

Managerul principal responsabil cu implementarea procesului de dezinstituţionalizare

Luminiţa Tudora-Director Executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi  Protecţia  Copilului Olt

Membrii echipei programului de dezinstituţionalizare (dacă aceasta exista)

Pentru Centrele care se află în proces de închidere sunt echipe de coordonare şi echipe de lucru constituite în cadrul proiectelor.

Parteneri cheie

 

 

 

 

 

Consiliile locale municipale, orăşeneşti şi comunale

Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt

Direcţia de Sănătate Publică Olt

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Olt

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

 

 

 



2. CE INSTITUŢII EXISTĂ ÎN JUDEŢUL DVS?

 

Enumeraţi toate instituţiile din judeţul dvs., oferind informaţiile solicitate (vă rugăm să copiaţi aceste pagini astfel încât să completati o rubrică separată pentru fiecare instituţie). Instituţiile despre care trebuie să prezentaţi detalii sunt mai vechi, cele de tip mamut prezentate în introducere.

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Sf.Ioachim şi Ana” Slatina

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

 

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt -Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [           ]

Camin spital                                        [           ]

Fost internat –Scoala speciala           [           ]

Fosta casa de copii                             [           ]

Altele (fostă grădiniţă pentru copii

cu nevoi speciale, de tip rezidenţial )    [   da    ]

             

 

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [38 ]      

In regim de internat         [  -  ]

Total                              [ 38]

Numărul pe vârste

Sub 1      [ 0]         1-2     [ 0  ]  3-6   [  3 ]

7-9         [ 13]       10-13 [21 ]  14-17 [ 1   ]

Peste 18  [ 0  ]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [   ] Malformatii severe [ -  ]

Deficiente mentale [  ] Motor disability [  ]

Deficiente senzoriale [  ]

Deficiente multiple [  ]

Fara dizabilitati [ - ]

* Toţi copiii prezintă deficienţă mentală, asociată cu una din celelalte tipuri de afecţiuni.

 

Intrări şi ieşiri: numărul total

2004

2003

2002

2001

Intrari

2

11

7

18

Iesiri

28

6

11

22

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

1

-

7

 

4

-

2

-

Alte persoane

1

-

1

 

1

-

-

-

Altă instituţie

 

-

3

 

2

-

14

2

Din alta parte

 

-

 

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

8

 

 

 

1

-

2

-

Alte persoane

19

 

 

 

4

-

4

-

Altă instituţie

1

 

6

 

5

1

12

3

In alta parte 

 

 

 

 

-

-

1

-

 

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-

Psihopedagog

-

Asistent social

-

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

2(educativ), 12 (de îngrijire)

Medical/de recuperare

4(medical), 1(de recuperare)

Conducere/administrativ/de intretinere

1(şef centru), 2 (ec.-administrativ),  21(de întreţinere)

Personalul total                    43 (ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Inchiderea Centrului va presupune evaluarea personalului pentru ocuparea posturilor oferite de serviciile alternative care se vor crea.

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

O parte dintre copii au fost recuperaţi şi frecventează cursurile învăţământului de masă (integrare individuală sau clasă integrată).

Clădirea, compusă din parter şi 2 etaje, este renovată şi dispune de centrală termică proprie, curte cu teren de joacă amenajat şi piscină ; este localizată într-un cartier relativ nou al municipiului, în vecinătatea unei şcoli generale de masă. În  clădire funcţionează şi Grădiniţa pentru copii cu deficienţe (cu program prelungit).

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

.În data de  28.11.2003 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- o reţea de 20 de asistenţi maternali profesionişti specializaţi în îngrijirea copilului cu dizabilităţi (se prevede extinderea reţelei cu 6 asistenţi maternali profesionişti);

-  5 case de tip familial  cu o capacitate de maxim 10 locuri, situate în municipiul Slatina, în care se va oferi găzduire pe o perioadă limitată de timp copiilor cu dizabilităţi, până la identificarea celei mai bune soluţii pentru copil.

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Zorile” Slatina

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt-Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [           ]

Camin spital                                        [           ]

Fost internat –Scoala speciala           [           ]

Fosta casa de copii                             [    da   ]

Altele                                                 [           ]      

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [ 85 ]

In regim de internat         [28 ]

Total                              [  113]

Numărul pe vârste

Sub 1      [ -]          1-2  [ -  ]      3-6   [  -  ]

7-9         [ - ]        10-13 [ 1 ]  14-17  [ 47]

Peste 18  [ 65 ]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [  -   ] Malformatii severe [ -  ]

Deficiente mentale [ - ] Motor disability [  ]

Deficiente senzoriale [  ]

Deficiente multiple [ - ]

Fara dizabilitati [ ]

 

Intrări şi ieşiri: numărul total

2004

2003

2002

2001

Intrari

1

14

32

39

Iesiri

 

56

62

67

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

 

 

3

 

26

-

23

-

Alte persoane

 

 

1

 

-

-

2

-

Altă instituţie

1

 

7

 

5

1

13

1

Din alta parte

 

 

3

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

28

 

48

2

41

1

62

-

Alte persoane

 

 

 

 

2

4

2

-

Altă instituţie

 

1

6

 

14

-

3

-

In alta parte

 

 

 

 

-

-

-

-

 

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-1

Psihopedagog

-

Asistent social

-

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

25(educativ), 6(de îngrijire)

Medical/de recuperare

7

Conducere/administrativ/de intretinere

1(şef centru), 2(administrativ), 30(întreţinere)

Personalul total                    72 (ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Inchiderea Centrului va presupune evaluarea personalului pentru ocuparea posturilor oferite de serviciile alternative care se vor crea

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

Centrul de plasament „Zorile” Slatina – fostă casă de copii – funcţionează într-o clădire amplasată în zona centrală a municipiului, clădire compusă din parter şi două etaje compartimentată clasic (cu holuri lungi din care se intră în dormitoare şi baia comună de pe fiecare nivel), ceea ce nu a permis până acum nici o remodulare. Dispune de curte şi centrală termică proprie.

 

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

În data de  30.09.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- 7 case de tip familial cu o capacitate de maxim 8 locuri fiecare ;

- un centru de îngrijire de zi amplasat în municipiul Slatina, cu o capacitate de 14 locuri ;

- fond de urgenţă pentru prevenirea instituţionalizării şi sprijinirea reintegrării copiilor în familie.

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Speranţa” Slatina

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt-Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [           ]

Camin spital                                        [           ]

Fost internat –Scoala speciala           [           ]

Fosta casa de copii                             [   da    ]

Altele                                                 [           ]      

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [  83   ]

In regim de internat         [  -       ]

Total                              [  83   ]

Numărul pe vârste

Sub 1      [  0 ]       1-2     [   ]    3-6   [ 5  ]

7-9         [ 12  ]   10-13    [ 38 ]  14-17  [ 17 ]

Peste 18  [ 11   ]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [  -   ] Malformatii severe [  -   ]

Deficiente mentale [  -   ] Motor disability [  -   ]

Deficiente senzoriale [-     ]

Deficiente multiple [  -  ]

Fara dizabilitati [ 83]

 

Intrări şi ieşiri: numărul total

2004

2003

2002

2001

Intrari

11

31

58

66

Iesiri

33

26

45

55

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

8

 

9

 

43

-

32

-

Alte persoane

3

 

7

 

6

-

2

-

Altă instituţie

 

 

11

3

5

4

31

1

Din alta parte

 

 

1

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

9

 

10

 

9

-

11

-

Alte persoane

9

 

6

 

19

-

43

-

Altă instituţie

2

1

7

3

17

-

1

-

In alta parte

12*

 

 

 

-

-

-

-

*CF OPA

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-

Psihopedagog

1

Asistent social

-

 

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

19(educativ) ,9(de îngrijire)

Medical/de recuperare

5(medical)

Conducere/administrativ/de intretinere

1(şef centru), 2(ec.-administrativ), 23(de întreţinere)

 

Personalul total                   60 (ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Inchiderea Centrului va presupune evaluarea personalului pentru ocuparea posturilor oferite de serviciile alternative care se vor crea .

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

Centrul de plasament „Speranţa” Slatina – fostă casă de copii preşcolari – funcţionează într-o clădire amplasată imediata vecinătate a zonei centrale a municipiului. Instituţia a fost înfiinţată în anul 1982 şi are în prezent o capacitate de 100 de locuri. Este construită pe o suprafaţă de 456,47 mp şi are amenajate pe fiecare nivel (parter + 2 etaje) dormitoare pentru copii (4 la parter, 5 la etajul 1 şi 6 la etajul 2), săli de mese (câte una pe fiecare nivel), grupuri sanitare (1 la parter, 2 la etajul 1 şi 2 la etajul 2), birouri pentru personal. Numărul mediu de copii pe dormitor este de 6. Hrana se prepară într-un grup alimentar comun, iar pentru petrecerea timpului liber sunt amenajate în interior o sală de festivităţi, 1 atelier de creaţie şi o sală de club, iar în aer liber un teren de joacă, o piscină şi o livadă.

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

În data de  30.11.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

1. 7 case de tip familial (fiecare cu o capacitate de maxim 6 locuri),

2. Reţea de 12 asistenţi maternali profesionişti

3.Crearea unui fond de urgenţă, prin care se va oferi ajutor material/financiar pentru prevenirea instituţionalizării şi sprijinirea reintegrării/integrării în familia naturală/extinsă  a 15 copii/tineri din Centrul de plasament „Speranţa” Slatina, dar şi pentru prevenirea instituţionalizării a 10 copii aflaţi în situaţie de risc de instituţionalizare.

 

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Sf. Elisabeta” Caracal

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt-Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [           ]

Camin spital                                        [  da     ]

Fost internat –Scoala speciala           [           ]

Fosta casa de copii                             [           ]

Altele                                                 [           ]      

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [  52 ]

In regim de internat         [    - ]

Total                              [ 52  ]

Numărul pe vârste

Sub 1      [  0   ]     1-2     [ 0  ]  3-6   [   7  ]

7-9         [  14   ]   10-13 [ 15 ]  14-17  [ 25  ]

Peste 18  [ 1    ]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [  -   ] Malformatii severe [   ]

Deficiente mentale [  ] Motor disability [  ]

Deficiente senzoriale [   ]

Deficiente multiple [   ]

Fara dizabilitati [  -   ]

* Toţi copiii prezintă deficienţă mentală, asociată cu una din celelalte tipuri de afecţiuni.

 

Intrări şi ieşiri: numărul total (vezi nota 1)

2004

2003

2002

2001

Intrari

4

8

13

21

Iesiri

10

10

7

10

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

3

 

3

 

2

-

-

-

Alte persoane

1

 

 

 

-

-

-

-

Altă instituţie

 

 

5

 

6

5

6

15

Din alta parte

 

 

 

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

1

 

 

 

-

-

-

-

Alte persoane

 

 

 

 

-

-

-

-

Altă instituţie

8

 

9

 

6

1

9

1

In alta parte

1*

 

1*

 

-

-

-

-

* deces

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-

Psihopedagog

-

Asistent social

-

 

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

10(educativ),  21(de îngrijire)

Medical/de recuperare

11(medical),

Conducere/administrativ/de intretinere

1(şef centru), 3(ec.-administrativ), 22(de întreţinere)

 

Personalul total                    68(ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Inchiderea Centrului va presupune evaluarea personalului pentru ocuparea posturilor oferite de serviciile alternative care se vor crea

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

Centrul de plasament „Sf. Elisabeta” Caracal este identificat în strategia judeţeană ca fost cămin spital, iar clădirea în care funcţionează în prezent a fost dată în folosinţă în noiembrie 2000 fiind amplasată într-un cartier de blocuri de la marginea oraşului. Clădirea are doar parter şi este compusă din partea de cazare (5 module alcătuite din câte 2 dormitoare, cameră de zi, oficiu alimentar şi grup sanitar, modulele fiind unite printr-un hol) şi partea tehnico-administrativă. Suprafaţa construită este de 1124m˛, iar suprafaţa utilă este de 1059m˛.   Numărul de copii repartizat pe dormitor este, în medie, 6.

Centrul este dotat cu o cameră senzorială şi o sală de gimnastică şi dispune de centrală proprie şi cca. 3 ha teren

 

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

În data de  30.11.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- 7 case de tip familial cu o capacitate de 6 locuri fiecare ;

- un centru de recuperare ;

- fond de urgenţă.

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Optimiştii” Caracal

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt-Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [           ]

Camin spital                                        [           ]

Fost internat –Scoala speciala           [           ]

Fosta casa de copii                             [  da      ]

Altele                                                 [           ]      

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [  84 ]

In regim de internat         [   18 ]

Total                              [  102 ]

Numărul pe vârste

Sub 1      [ -  ]        1-2     [ -  ]   3-6   [  7  ]

7-9         [  7]        10-13 [ 11]  14-17  [ 43]

Peste 18  [ 34]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [  -   ] Malformatii severe [ - ]

Deficiente mentale [ - ] Motor disability [ - ]

Deficiente senzoriale [ 1 ]

Deficiente multiple [ - ]

Fara dizabilitati [ 102]

 

Intrări şi ieşiri: numărul total

2004

2003

2002

2001

Intrari

7

16

32

24

Iesiri

21

11

32

36

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

6

 

10

 

14

-

12

-

Alte persoane

1

 

 

 

1

-

1

-

Altă instituţie

 

 

6

 

13

4

10

1

Din alta parte

 

 

 

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

20

-

10

 

23

-

34

1

Alte persoane

1

-

 

 

-

-

1

-

Altă instituţie

 

-

1

-

7

-

-

-

In alta parte

 

-

-

-

2

-

-

-

 

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-

Psihopedagog

-

Asistent social

-

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

13(educativ), 4 (îngrijire)

Medical/de recuperare

2(medical)

Conducere/administrativ/de intretinere

1(şef centru), 2(ec.-administrativ), 20(de întreţinere )

Personalul total                    42(ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Inchiderea Centrului va presupune evaluarea personalului pentru ocuparea posturilor oferite de serviciile alternative care se vor crea

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

 Centrul de plasament „Optimiştii” Caracal este amplasat într-un cartier de blocuri de la marginea municipiului Caracal.

 Acest Centru funcţionează din anul 1948 şi are o capacitate de 120 de locuri. Clădirea în care funcţionează ocupă o suprafaţă utilă de 2323,078m˛, are 2 etaje şi este compartimentată clasic (cu holuri lungi din care se intră în dormitoare şi baia comună de pe fiecare nivel), ceea ce nu a permis până acum nici o remodulare. La parter sunt amenajate birouri, încăperi pentru depozitarea materialelor şi sala de mese cu o capacitate de 72 de locuri.

 La etaje se află dormitoarele copiilor (câte 9 pe fiecare etaj), deservite de câte un grup sanitar.

 În centru sunt amenajate şi spaţii pentru petrecerea timpului liber: 2 cluburi; 1 sală de calculatoare; 1 bibliotecă şi un teren de joacă în aer liber (1000m˛).

Ultima renovare exterioară a clădirii a fost făcută în septembrie 2002. Gradul de uzură al clădirii este de 6%.     

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

În data de  30.11.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- 7 case de tip familial fiecare cu o capacitate de 6 locuri;

- reţea de asistenţi maternali profesionişti formată din 8 persoane;

- fond de urgenţă pentru prevenirea instituţionalizării şi sprijinirea reintegrării copilului în familie.

 

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Floare de Colţ” Balş

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt-Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [           ]

Camin spital                                        [           ]

Fost internat –Scoala speciala           [  da      ]

Fosta casa de copii                             [  da      ]

Altele                                                 [           ]      

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [ 123]

In regim de internat         [  -   ]

Total                              [ 123]

Numărul pe vârste

Sub 1      [ -  ]        1-2     [ -  ]   3-6   [  1  ]

7-9         [  7 ]       10-13 [ 36 ]  14-17  [  66 ]

Peste 18  [ 13 ]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [  10  ] Malformatii severe [ -  ]

Deficiente mentale [ 123] Motor disability [ 8 ]

Deficiente senzoriale [  9 ]

Deficiente multiple [ 27 ]

Fara dizabilitati [ -  ]

 

Intrări şi ieşiri: numărul total

2004

2003

2002

2001

Intrari

5

11

28

32

Iesiri

31

43

48

500

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

5

 

7

 

14

-

5

-

Alte persoane

 

 

 

 

1

-

-

-

Altă instituţie

 

 

3

 

12

1

12

15

Din alta parte

 

 

1

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

11

 

10

 

12

-

49

16

Alte persoane

 

 

1

 

1

1

-

-

Altă instituţie

19

 

32

 

32

1

362

59

In alta parte

1*

 

 

 

1

-

14

-

*CRRNPH Cezieni

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-

Psihopedagog

-

Asistent social

1

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

23(educativ), 14(de îngrijire)

Medical/de recuperare

8(medical)

Conducere/administrativ/de intretinere

1(şef centru), 3(ec.-administrativ), 49(de întreţinere)

Personalul total                    99(ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Lipsa personalului de specialitate din domeniul psiho-social şi de recuperare.

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

Este amplasată în apropierea zonei centrale a oraşului, într-un cartier de case şi alături de Şcoala specială cu clasele I-VIII, unde învaţă copiii.

În 1998 a fost preluată casa de copii cu deficienţe, iar în anul 2000 şi internatul şcolii speciale cu clasele I-VIII şi cele două internate ale Şcolii speciale profesionale. Centrul a fost divizat în luna februarie 2001, cele 2 internate preluate de la  Şcoala Specială Profesională devenind Centrul de plasament « Temerarii ».

În prezent dispune de 2 clădiri : una este compusă din parter şi etaj(preluată în 1998), iar cealaltă din parter şi 2 etaje (preluată în 2000) ; clădirile sunt dotate cu centrală termică proprie.

Clădirile sunt renovate, fiind amenajat şi un loc special de joacă.

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

În data de 22.03.2004 a fost depus un proiect pentru obţinerea unui Grant Phare în vederea închiderii Centrului prin crearea de servicii alternative, care nu a fost însă aprobat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Temerarii” Balş

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt-Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [           ]

Camin spital                                        [           ]

Fost internat –Scoala speciala           [ da      ]

Fosta casa de copii                             [           ]

Altele                                                 [           ]      

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [89]

In regim de internat         [  16 ]

Total                              [ 105 ]

Numărul pe vârste

Sub 1      [ -  ]        1-2 [ -  ]       3-6   [  4  ]

7-9         [  4 ]       10-13 [ 2 ]  14-17  [ 37  ]

Peste 18  [ 58]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [  -   ] Malformatii severe [ -  ]

Deficiente mentale [ 105] Motor disability [ 2 ]

Deficiente senzoriale [ 16 ]

Deficiente multiple [ 4  ]

Fara dizabilitati [  -  ]

 

Intrări şi ieşiri: numărul total

2004

2003

2002

2001

Intrari

36

25

41

362

Iesiri

36

40

121

161

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

13

 

3

 

5

-

-

-

Alte persoane

 

 

 

 

-

-

-

-

Altă instituţie

18

5

22

 

32

4

362

-

Din alta parte

 

 

 

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

22

12

14

26

24

91

32

118

Alte persoane

 

 

 

 

-

1

-

-

Altă instituţie

2

 

 

 

1

4

-

11

In alta parte

 

 

 

 

-

-

-

-

 

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-

Psihopedagog

-

Asistent social

-

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

14(educativ), 13(de îngrijire)

Medical/de recuperare

5(medical)

Conducere/administrativ/de intretinere

1(şef centru), 3(ec.-administrativ), 37(de întreţinere)

Personalul total                    73(ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Lipsa personalului de specialitate în domeniul psiho-social şi de recuperare.

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

Centrul a fost înfiinţat în anul 2001(februarie), prin divizarea Centrului de plasament « Floare de Colţ » şi preluarea copiilor/tinerilor care învăţau la Şcoala specială profesională..

Este format din 2 clădiri, aflate la cca. 400m distanţă una de cealaltă, ambele amplasate în apropierea zonei centrale a oraşului, într-un cartier de blocuri.

Clădirile sunt compuse din parter şi 2, respectiv 3 nivele ; sunt renovate şi dotate cu centrale termice proprii. În clădirea cu 3 etaje, la parter şi etajul I, funcţionează o parte a Şcolii speciale profesionale, iar în curtea celuilalt imobil se află sediul central al Şcolii speciale profesionale. La această şcoală învaţă copiii şi tinerii instituţionalizaţi în centru.

Centrul dispune de un modul de tip familial (cu 12 locuri), într-un bloc de locuinţe, în zona centrală a oraşului, unde în prezent sunt protejate 10 tinere.

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

 În data de 22.03.2004 a fost depus un proiect pentru obţinerea unui Grant Phare în vederea închiderii Centrului prin crearea de servicii alternative, care nu a fost însă aprobat.

 

 

 

 

 

Numele şi localizarea instituţiei

Centrul de plasament “Sf. Elena” Corabia

Statutul legal al institutiei

Instituţie publică, fără personalitate juridică

In subordinea cui se afla institutia?

Consiliul Judeţean Olt-Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt

Ce tip de centru de plasament este?

Fost leagan                                          [      ]

Camin spital                                        [      ]

Fost internat –Scoala speciala           [      ]

Fosta casa de copii                             [ da ]

 Altele                                                  [      ]   

                                                         

 

Numărul total al copiilor care se află în prezent în instituţie

Pe tot parcursul anului      [50]

In regim de internat         [ 13    ]

Total                              [  63 ]

Numărul pe vârste

Sub 1      [  -  ]       1-2     [   - ]  3-6   [ 1   ]

7-9         [ 10  ]     10-13 [ 15  ]  14-17 [ 16 ]

Peste 18  [ 21  ]

Numărul pe dizabilităţi

HIV/SIDA [  -   ] Malformatii severe [  -   ]

Deficiente mentale [  -   ] Motor disability [  -   ]

Deficiente senzoriale [ -  ]

Deficiente multiple [  -  ]

Fara dizabilitati [  63  ]

 

Intrări şi ieşiri: numărul total

2004

2003

2002

2001

Intrari

3

5

15

44

Iesiri

16

10

18

34

 

 

 

Intrări: de unde provin?

2004

2003

2002

2001

 

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Din acest judet

Din alta parte

Familia proprie

3

 

3

 

7

-

9

-

Alte persoane

 

 

 

 

-

-

-

-

Altă instituţie

 

 

1

1

7

1

35

-

Din alta parte

 

 

 

 

-

-

-

-

 

Ieşiri: unde pleacă?

2004

2003

2002

2001

 

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

In acest judet

In alta parte

Familia proprie

16

 

10

 

15

-

33

-

Alte persoane

 

 

 

 

-

-

-

-

Altă instituţie

 

 

 

 

2

1

-

1

In alta parte 

 

 

 

 

-

-

-

-


 

Aspecte legate de personal

 

 

Tipul de personal

Numar

Psiholog

-

Psihopedagog

-

Asistent social

-

 

Lucrator social

-

Educativ/ de ingrijire

9 (educativ) , 5(de îngrijire)

Medical/de recuperare

1(medical)

Conducere/administrativ/de intretinere

 1(şef centru), 2 (ec.-administrativ), 32(de întreţinere)

Personalul total                    50(ocupate)

Alte observatii cu privire la personal

Lipsa specialiştilor în domeniul psiho-social.

Alte date sau informaţii utile despre instituţie

Clădirea este amplasată într-un cartier de case, în vecinătatea Poliţiei oraşului Corabia; este compusă din parter şi 3 etaje. Spaţiul de locuit este format din module de tip familial(tip garsonieră), pe fiecare etaj fiind câte 5 dormitoare.

 La parter se mai află blocul alimentar compus din bucătărie, sală pentru curăţat zarzavaturi, sală preparat carnea, sală pentru spălarea veselei, sală de mese (capacitate 40 locuri), o magazie şi o spălătorie.

În cadrul Centrului mai există un cabinet medical, un cabinet informatică (etajul I) şi săli maditaţie (etajul II).-

 Clădirea a fost renovată (1996) şi dispune de curte şi centrală termică proprie.

 

 

S-a avut în vedere închiderea sau modificare acestei instituţii? Dacă da, vă rugăm să precizaţi detalii despre rezultatul acestor discuţii şi despre ce s-a stabilit.

Nu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. CE ACTIVITĂŢI DE DEZINSTITUŢIONALIZARE S-AU DESFĂŞURAT ÎN JUDEŢUL DVS ÎN ULTIMII TREI ANI?

 

Precizaţi date despre numărul de copii cărora li s-a oferit un mediu alternativ de trai; despre instituţiile care au fost închise sau a căror mărime a fost redusă şi despre serviciile noi care au fost implementate – sau despre orice activitate legată de aceste aspecte care este în desfăşurare.

A fost extinsă reţeaua de asistenţi maternali profesionişti astfel încât în cadrul acesteia beneficiază de protecţie 313 copii (01.01.2005).

La sfârşitul anului 2003 a mai fost înfiinţat un Complex de servicii (Slatina) care cuprinde un Centru de zi (Slatina) cu o capacitate de 20 locuri, un Centru de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii şi un Serviciu de prevenire a abandonului de copii prin planning familial şi educaţie contraceptivă şi pentru monitorizarea şi sprijinul femeii gravide predispusă la abandonul copilului.

În anul 2004 a fost închis C.P. Prichindel prin crearea de servicii alternative (reţea de asistenţi maternali, case de tip familial, şi fond de urgenţă).

Sunt în derulare proiecte de închidere a următoarelor Centre de plasament :

- C.P. Sfinţii Ioachim şi Ana (proiect aprobat – 28.11.2003),

- C.P. Zorile (proiect aprobat – 30.09.2004),

- C.P. Optimiştii (proiect aprobat – 30.11.2004),

- C.P. Elisabeta (proiect aprobat – 30.11.2004),

- C.P. speranţa (proiect aprobat – 30.11.2004),

În anul 2004 a fost înfiinţat la Corabia Centrul de îngrijire pentru tinerii peste 18 ani « Paşi spre viitor » care are o capacitate de 42 locuri. Acesta va oferi găzduire temporară pentru tinerii care riscă să fie marginalizaţi datorită lipsei unui suport social necesar integrării socio-profesionale. Una dintre clădirile aferente acestui centru va fi transformată în Centru de Terapie Ocupaţională.

Tot în anul 2004 a fost înfiinţat la Caracal Centrul de recuperare şi reabilitare socială a copilului cu handicap. Acest centru va deveni funcţional în trimestrul II 2005.

De la 01.01.2005 a fost înfiinţat în cadrul D.G.A.S.P.C. un Compartiment antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio-profesionale a tinerilor. Prin intermediul acestui compartiment tinerii vor beneficia din partea personalului de specialitate (psiholog, asistent social) de sprijin şi consiliere în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă. Tot în acest an a fost înfiinţat şi un Compartiment de sprijinire a reintegrării copilului în familie, care va contribui reintegrarea în familie a copiilor instituţionalizaţi/aflaţi la AMP şi va asigura monitorizarea post-reintegrare. Acest compartiment va deveni funcţional în trimestrul II 2005.  

 

4 OBIECTTIVELE DVS. OPERATIONALE DE DEZINSTITUŢIONALIZARE PENTRU URMĂTORII CINCI ANI

 

Ce veti face pentru a reduce numărul solicitărilor viitoare de îngrijire instituţională?

Conform strategiei judeţene 2005-2007 se estimează creşterea numărului de servicii de prevenire cu 50% şi se prevăd acţiuni pentru sprijinirea consiliilor locale în înfiinţarea de servicii alternative consilii consultative (în special în comunităţile unde există un număr mare de copii în situaţii de risc). De asemenea în cadrul fiecărui proiect de închidere se va elabora, în funcţie de nevoile specifice ale grupului ţintă, un plan de prevenire a intrărilor în instituţia respectivă.

Ce servicii veti implementa pentru a încuraja copiii care se află în prezent în îngrijire instituţională să se întoarcă în familia lor naturală?

Pentru copiii instituţionalizaţi în cele 5 centre pentru care au fost obţinute fonduri Phare în vederea închiderii a fost prevăzută acordarea unui fond de urgenţă care va fi folosit în vederea reintegrării în familie a acestora.

Tot în acest scop vor fi utilizate şi Centrele de zi, centrele de consiliere şi compartimentul pentru sprijinirea reintegrării copilului în familie.

Ce tip de îngrijire alternativă veti dezvolta pentru copiii care trebuie ingrijiti în afara familiilor lor?

Pentru aceşti copii vor exista 2 tipuri de servicii :

1. Reţea se asistenţi maternali profesionişti,

2. Case de tip familial.

 

PROIECTIE IN TIMP A PROGRAMULUI DVS. DE DEZINSTITUTIONALIZARE PENTRU URMATORII 3 ANI

Până în anul 2006 vor fi create serviciile alternative (case de tip familial, asistenţi maternali profesionişti, centre de zi, centre de recuperare) care vor duce la închiderea centrelor pentru care au fost aprobate proiecte cu finanţare Phare.

Până în anul 2007 vor fi închise şi celelalte 3 centre, respectiv:

- Centrul de plasament Floare de Colţ ;

- Centrul de plasament Temerarii;

- Centrul de plasament Sfânta Elena.

 


5. IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR CARE VOR FI INCHISE

 

 

Având în vedere principiile, valorile şi politicile prezentate în partea A, precum şi datele despre instituţiile din judeţul dvs. prezentate în secţiunea 4, descrieţi modul în care aţi ales sau veţi alege o instituţie ce va fi inchisa, tinand cont de Grantul Phare in domeniul protectiei copilului si de alte posibile oportunitati de finantare. Prezentaţi factorii care au influenţat/vor influenţa alegerea dvs. şi cine a fost/ va fi implicat în procesul decizional.

 

Dintre centrele de la Balş va fi închis mai întâi Centrul de plasament Floare de Colţ deoarece de aici sunt instituţionalizaţi copii cu vârste mai mici.  

 

 

 


6. PREGATIREA PROCESULUI DE DEZINSTITUTIONALIZARE

 

Prezentati particularitatile locale care au relevanta pentru planificarea dezinstitutionalizarii, in special cele care pot afecta respectarea principiilor stabilite in Partea A si cele reflectate de Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului.

Este vorba despre acele particularităţi care au stat şi la originea vechiului sistem de protecţie a copilului, respectiv existenţa unor segmente de populaţie (ex: romii) care din cauza sărăciei nu pot asigura nevoile de îngrijire de bază pentru copii la care se adaugă lipsa personalului de specialitate în domeniul asistenţei sociale.

Prezentaţi planurile pe care le-aţi făcut sau intenţionaţi să le faceţi pentru a informa persoanele implicate în program despre principiile, valorile şi obiectivele care stau la baza programului dvs. de dezinstituţionalizare. Modul în care le veţi pregăti pentru implementare. De exemplu, detalii despre programele de pregătire, materiale publicitare, scheme consultative şi planuri de advocacy sau aspecte similare.

 

Toată activitatea de implementare a strategiei va fi mediatizată în mass-media locală prin articole, interviuri, reportaje, comunicate, conferinţe de presă; vor fi distribuite  pliante şi broşuri.

 

Ce măsuri vor fi luate pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor şi prevenirea traumelor pe parcursul procesului de dezinstituţionalizare?

 

Copiii au fost consultaţi (acolo unde a fost posibil) în ceea ce priveşte elaborarea planului personal, de identificare a măsurii optime de protecţie. Ei vor fi consiliaţi şi susţinuţi moral, pentru a depăşi cu uşurinţă şi cu traume minore această perioadă de tranziţie. 

Personalul din centre va fi permanent instruit şi supravegheat să respecte drepturile copiilor şi să asigure, pe tot parcursul procesului de dezinstituţionalizare, un climat favorabil creşterii şi dezvoltării acestora.

Nu se va admite nici un rabat de la calitatea îngrijirii copiilor în instituţii până la implementarea obiectivelor propuse.

 

Ce planuri de evaluare aţi stabilit sau intenţionaţi să stabiliţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/ opţiunilor de îngrijire pentru fiecare copil în parte în judeţul dvs.

 

Ř      Evaluarea socio-psiho-medicală a fiecărui copil ;

Ř      Exprimarea liberă a opiniei fiecărui copil(acolo unde este posibil) cu privire la cea mai bună măsură de protecţie în ceea ce îl priveşte ;

Ř      Intocmirea planului individualizat de protecţie şi a planului de servicii, ţinându-se cont de nevoile obiective ale fiecăruia ;

Ř      Monitorizarea permanentă a acţiunilor întreprinse pentru traducerea în practică a acestor obiective.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 





7. MANAGEMENTUL PROGRAMULUI DVS. DE DEZINSTITUTIONALIZARE

 

 

Prezentaţi planificarea managementului general al programului şi organizaţiile/agenţii care au contribuit/vor fi solicitaţi să contribuie la planificarea de management şi modul în care o vor face. Există o structură de management? Prezentaţi mijloacele ajutătoare pe care le-aţi stabilit/le veţi stabili (administrative, de secretariat, informatice) şi orice alte informaţii relevante despre planificare (de exemplu detalii despre persoanele care vor organiza întâlnirile viitoare/ frecvenţa întâlnirilor şi relaţiile cu structurile politice şi de management superioare: strategia dvs. de comunicare)

 

Punerea în practică a strategiei judeţene în domeniul protecţiei copilului şi implicit a planurilor de închidere a instituţiilor de tip vechi, va fi coordonată şi condusă de directorul executiv al D.G.A.S.P.C.. Directorul executiv va constitui veriga de legătură între echipele implicate şi factorii de decizie locali.

Vor fi constituite, eşalonat, echipele care vor implementa planurile de restructurare. 

Ele vor fi formate din specialişti în domeniu din cadrul D.G.A.S.P.C. şi al centrelor de plasament.

Persoanele desemnate în aceste echipe vor trebui să dispună, cel puţin, de următoarele calităţi :

Ř      abilităţi de comunicare, lucrul în echipă ;

Ř      capacitate de rezistenţă la stress ;

Ř      capacitate de analiză şi sinteză ;

Ř      perseverenţă, curaj, asumarea responsabilităţii ;

bun mediator şi negociator.

 

 

 

 

 

8. ELABORAREA PLANULUI DE ÎNCHIDERE

 

 

 

 

Pentru fiecare instituţie care trebuie închisă, prezentaţi modul în care veţi organiza o analiză detaliată a nevoilor, opţiunilor şi oportunităţilor sau stadiul la care aţi ajuns deja în această activitate. Pentru fiecare institutie, completati paginile.

 

 

 

 

 

 

 

 

CENTRUL DE PLASAMENT „SF. IOACHIM ŞI ANA ” SLATINA

 

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

În centrul de plasament «Sf. Ioachim şi Ana » Slatina sunt protejaţi 38 copii şcolari,.

În data de  28.11.2003 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- o reţea de 20 de asistenţi maternali profesionişti specializaţi în îngrijirea copilului cu dizabilităţi. Se intenţionează extinderea reţelei la 26 de persoane, date fiind rezultatele bune obţinute până în prezent.

-  5 case de tip familial  cu o capacitate de maxim 10 locuri, situate în municipiul Slatina, în care se va oferi găzduire pe o perioadă limitată de timp copiilor cu dizabilităţi, până la identificarea celei mai bune soluţii pentru copil.

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor în care  s-a făcut ţinând cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Aprobarea proiectului a presupus repetarea procesului de evaluarea, prin care se urmăreşte evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, , psiholog, medic), în colaborare cu personalul din centru.

 

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

Nu este cazul.

.

 

 

 

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

S-a solicitat personalului să-şi exprime opţiunea de a lucra într-unul din serviciile propuse spre înfiinţare.

Urmează o evaluare individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul  şi de posibilitatea de reconversie profesională.

Prin serviciile alternative sunt create următoarele posturi:

1. Reţea de asistenţi maternali profesionişti – 26 persoane selectate cu prioritate din cadrul angajaţilor Centrului de plasament „Sf. Ioachim şi Ana”  care au optat în acest sens.

2. Casa de tip familial „Mugurel”:

- 1 asistent social

- 1 psiholog

- 2,5 asistent medical

- 2,5 logoped

- 2,5 kinetoterapeut

- 15 referenţi de educaţie

- 20 infirmiere

- 1 administrator (şi şofer)

- 2,5 bucătar.

Se intenţionează mărirea numărului de personal, deoarece din experienţa închiderii C.P. Prichindel rezultă că structura de personal este insuficientă.

Pentru aceste posturi se va acorda prioritate personalului care provine din Centrul de plasament „Sf. Ioachim şi Ana”. Acesta va fi avut în vedere şi de Consiliul Judeţean, în funcţie de utilizarea pe care o va da clădirii în care a funcţionat Centrul.

 

 

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

La parterul clădirii va fi înfiinţat (în cadrul proiectului de închidere al C.P.Sfânta Elisabeta) un centru de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi.

 

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

Pentru închiderea Centrului de plasament „Sf. Ioachim şi Ana” a fost obţinut un Grant Phare de 251.851  EUR . Costul total eligibil al acţiunii este de 318259 EUR. Diferenţa de 185019 EUR va fi suportată de Consiliul Judeţean Olt.

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

 

Grantul PHARE RO 0104.01 « Copiii mai întâi 2 » .

Consiliul Judeţean Olt

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Bugetul necesar pentru închiderea instituţiei este de 318259  EUR din care    Contribuţie C.J.O.- 185019 EUR .

Bugetele serviciilor alternative sunt:

- pentru casele de tip familial a fost aprobat un buget de 213008 EUR;

  Pe perioada derulării proiectului serviciul va fi finanţat 68,82%) din fondurile Uniunii Europene alocate acestui grant, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean Olt (pe o perioadă de cel puţin trei ani).

- pentru extinderea reţelei de asistenţi maternali cu 20 de salariaţi a fost aprobat un buget de 89601 EUR;

  Pe perioada derulării proiectului serviciul va fi finanţat 100%  din fondurile Uniunii Europene alocate acestui grant, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean Olt (pe o perioadă de cel puţin trei ani).

 

 

 

 

 

 

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

Proiectul propune înfiinţarea următoarelor servicii alternative:

1.Dezvoltarea unei reţele de 20 asistenţi maternali profesionişti, instruiţi pentru asigurarea, îngrijirea şi educarea copilului cu nevoi speciale din Centrul de plasament “Sf.Ioachim şi Ana”cât şi celor proveniţi din familii în situaţie de risc, care corespund criteriilor de selecţie menţionate şi pentru care protecţia la asistenţi maternali profesionişti a fost identificată drept cea mai bună soluţie.

Asistenţii maternali profesionişti evaluaţi, selectaţi şi formaţi conform legislaţiei în vigoare şi vor fi integraţi în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, activitatea lor urmând a fi urmărită şi îndrumată de către specialiştii din cadrul serviciului pentru coordonarea asistenţilor maternali profesionişti.

Acest serviu a început să funcţioneze încă din anul 2004.

Înfiinţarea de case de tip familial cu o capacitate maximă de 10 locuri/modul care vor asigura găzduirea pe o perioadă limitată de timp copiilor din Centrul de plasament “Sf.Ioachim şi Ana”pentru care nu a fost identificată momentan o soluţie mai bună.

Casele de tip familial vor funcţiona în municipiul Slatina, (5 apartamente) amenajate/dotate corespunzător  copiilor cu nevoi speciale.

Copiii vor beneficia de îngrijire/educaţie personalizată, adaptate tipului/gradului de deficienţă – urmând ca pentru fiecare copil să fie desemnată o persoană de referinţă (din cadrul angajaţilor centrului) cu rolul de „mamă socială”.

         Acesta va funcţiona cel târziu la sfârşitul lunii iulie 2005 conform planului de implementare a proiectului.

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

 

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean,  Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

Deşi ar fi fost benefic aportul material, financiar sau uman al O.P.A., acestea nu îşi mai pot asuma alte responsabilităţi în afara programelor pe care le derulează în prezent.

 

 

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

Monitorizarea proiectului se face cu ajutorul instrumentelor furnizate de Autoritatea Contractantă: raport de implementare pentru fiecare serviu alternativ, rapot de achiziţii, raport financiar, raportul managerului de proiect. Acestea sunt trimise lunar Autorităţii Contractante.

Responsabilă atât pentru implementarea proiectului cât şi pentru raportarea lunară este echipa de implementare a proiectului care a fost desemnată prin dispoziţie de Directorul Executiv al DGASPC.

 

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

Ř      Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

 

 

 

 

CENTRUL DE PLASAMENT „ZORILE ” SLATINA

 

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

 

În centrul de plasament «Zorile » Slatina sunt protejaţi 113 copii.

În data de  30.09.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- 7 case de tip familial cu o capacitate de maxim 8 locuri fiecare ;

- un centru de îngrijire de zi amplasat în municipiul Slatina, cu o capacitate de 14 locuri ;

- fond de urgenţă pentru prevenirea instituţionalizării şi reintegrarea copilului în familie.

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor în care  s-a făcut ţinând cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Aprobarea proiectului a presupus repetarea procesului de evaluarea, prin care se urmăreşte evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, , psiholog, sociolog), în colaborare cu personalul din centru.

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

În centrul de plasament „Zorile” sunt insituţionalizaţi 68 tineri cu vârsta peste 18 ani.

Pentru tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie în centrul de plasament „Zorile” şi care nu mai continuă o formă de învătământ s-a înfiinţat în cadrul D.G.A.S.P.C.  un Compartiment antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio-profesionale a tinerilor. Prin intermediul acestui compartiment tinerii vor beneficia din partea personalului de specialitate (psiholog, asistent social) de sprijin şi consiliere în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

Tot acestei categorii de tineri se adresează şi Centrul De Îngrijire Pentru Tineri Peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia. Capacitatea acestui centru este de 12 locuri.  Aici tinerii pot beneficia de locuinţe sociale pe o perioadă de maxim 2 ani. În perioada rezidenţei tinerilor li se va acorda sprijin şi consiliere în vederea integrării socio-profesionale.

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

S-a solicitat personalului să-şi exprime opţiunea de a lucra într-unul din serviciile propuse spre înfiinţare.

Urmează o evaluare individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul  şi de posibilitatea de reconversie profesională.

Prin serviciile alternative sunt create următoarele posturi:

1. Case de tip familial:

-       2 psihologi (dintre care unul coordonator)

-       1 asistent social

-       28 referenţi educaţie

-       1 administrator

-       1 contabil

2. Centrul de îngrijire de zi:

-        1 economist (coordonator centru)

-        1 asistent social

-        1 psiholog

-        3 educatori specializaţi

-        1 bucătar

-        1 şofer

  În total sunt: 41 de posturi. Se intenţionează creşterea numărului de personal pentru casele de tip familial cu 7 posturi.

Pentru aceste posturi se va acorda prioritate personalului care provine din Centrul de plasament „Zorile”. Acesta va fi avut în vedere şi de Consiliul Judeţean, în funcţie de utilizarea pe care o va da clădirii în care a funcţionat Centrul.

 

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

 

Clădirea, ca de altfel toate celelalte sedii ale centrelor de plasament, sunt proprietatea Consiliului Judeţean.

Această clădire poate fi vândută Primăriei mun. Slatina în vederea transformării ei în locuinţe sociale, după o evaluare făcută fie de specialiştii Consiliului Judeţean, fie de specialişti independenţi. De asemenea se poate înfiinţa în acest sediu o cantină socială.

Fondurile obţinute pot fi direcţionate pentru susţinerea reformei în domeniul protecţiei copilului.

 

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

Pentru închiderea Centrului de plasament „Zorile” a fost obţinut un Grant Phare de 269556.40 EUR . Costul total eligibil al acţiunii este de 402796.40 EUR. Diferenţa de 133240 EUR va fi suportată de Consiliul Judeţean Olt.

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

 

Grantul PHARE RO 2002/000-586.01.01.02.

Consiliul Judeţean Olt

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Bugetul necesar pentru închiderea instituţiei este de 402796.40  EUR din care    Contribuţie C.J.O.- 133240 EUR .

Bugetele serviciilor alternative sunt:

- pentru casele de tip familial a fost aprobat un buget de 283240 EUR;

  Pe perioada derulării proiectului (14 luni) serviciul va fi finanţat 52,959% din fondurile Uniunii Europene alocate acestui grant, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean Olt (pe o perioadă de cel puţin trei ani).

- pentru punerea în funcţiune a centrului de zi a fost aprobat un buget de 69100 EUR;

  Pe perioada derulării proiectului (14 luni) serviciul va fi finanţat 100%  din fondurile Uniunii Europene alocate acestui grant, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean Olt (pe o perioadă de cel puţin trei ani).

- pentru crearea unui fond de urgenţă care va contribui atât la susţinerea reintegrării în familie a copilului cât şi la prevenirea instituţionalizării copiilor ale căror familii se confruntă cu lipsa posibilităţilor materiale a fost aprobat un buget de

24000 EUR.

  Pe perioada derulării proiectului (14 luni) serviciul va fi finanţat 100%  din fondurile Uniunii Europene alocate acestui grant, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean Olt (pe o perioadă de cel puţin trei ani).

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

Închiderea Centrului de plasament “Zorile” se va face prin crearea următoarelor servicii alternative :

- şapte case de tip familial (fiecare cu o capacitate de maxim 8 locuri), care vor fi amplasate în municipiul Slatina şi în care se va oferi protecţie temporară copiilor care nu pot fi reintegraţi în familia naturală pe durata implementării proiectului. Activităţile care se vor desfăşura în casele de tip familial sunt: îngrijire şi educaţie non-formală individualizate, socializare, sprijin emoţional şi consiliere, încurajarea copiilor în exprimarea liberă a opiniei. De acest serviciu vor beneficia 50 de copii şi tineri din Centrul de plasament „Zorile” Slatina;  

- un centru de îngrijire de zi amplasat în municipiul Slatina, cu o capacitate de 14 locuri, care va oferi servicii de îngrijire, educaţie, consiliere, socializare şi petrecere a timpului liber, asistenţă în exprimarea liberă a opiniei unui număr de minim 9 copii şi tineri ce vor fi reintegraţi din Centrul de plasament „Zorile” Slatina; 

- de asemenea, în scopul promovării dreptului copilului de a creşte alături de părinţii săi, proiectul propune crearea unui fond de urgenţă, prin care se va oferi ajutor pentru sprijinirea reintegrării familiilor a 48 de copii şi tineri din Centrul de plasament „Zorile Slatina” precum şi altor familii în situaţie de risc de instituţionalizare, în vederea prevenirii instituţionalizării copiilor de vârstă şcolară.

 Serviciile vor începe să funcţioneze  la sfârşitul anului 2005 conform planului de implementare al proiectului.

 

 

 

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

 

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean,  Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă,  Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

 

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

Monitorizarea proiectului se face cu ajutorul instrumentelor furnizate de Autoritatea Contractantă: raport de implementare pentru fiecare serviu alternativ, rapot de achiziţii, raport financiar, raportul managerului de proiect. Acestea sunt trimise lunar Autorităţii Contractante.

Responsabilă atât pentru implementarea proiectului cât şi pentru raportarea lunară este echipa de implementare a proiectului care a fost desemnată prin dispoziţie de Directorul Executiv al DGASPC.

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

 

Ř      Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

CENTRUL DE PLASAMENT „ SPERANŢA” SLATINA

 

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

 

În centrul de plasament « Speranţa » Slatina sunt protejaţi 83 copii .

În data de  30.11.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

1. 7 case de tip familial (fiecare cu o capacitate de maxim 6 locuri), în care vor beneficia de găzduire temporară, îngrijire, educaţie nonformală şi informală, socializare, sprijin emoţional şi consiliere 38 de copii şi tineri din Centrul de plasament „Speranţa” Slatina.

2. Reţea de 12 asistenţi maternali profesionişti la care vor beneficia de găzduire temporară, îngrijire, educaţie, socializare 17 copii din Centrul de plasament ”Speranţa” Slatina.

3.Crearea unui fond de urgenţă, prin care se va oferi ajutor material/financiar pentru sprijinirea reintegrării/integrării în familia naturală/extinsă  a 15 copii/tineri din Centrul de plasament „Speranţa” Slatina, dar şi pentru prevenirea instituţionalizării a 10 copii aflaţi în situaţie de risc de instituţionalizare.

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor  care  s-a făcut ţinânndu-se cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Aprobarea proiectului a presupus repetarea procesului de evaluarea, prin care se urmăreşte evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, , psiholog, ), în colaborare cu personalul din centru.

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

 

În centrul de plasament „Speranţa” sunt insituţionalizaţi 11 copii cu vârsta  peste 18 ani.

Pentru tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie în centrul de plasament „Speranţa ” şi care nu mai continuă o formă de învătământ s-a înfiinţat în cadrul D.G.A.S.P.C.  un Compartiment antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio-profesionale a tinerilor. Prin intermediul acestui compartiment tinerii vor beneficia din partea personalului de specialitate (psiholog, asistent social) de sprijin şi consiliere în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

Tot acestei categorii de tineri se adresează şi Centrul De Îngrijire Pentru Tineri Peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia. Capacitatea acestui centru este de 12 locuri.  Aici tinerii pot beneficia de locuinţe sociale pe o perioadă de maxim 2 ani.

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

 

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

S-a solicitat personalului să-şi exprime opţiunea de a lucra într-unul din serviciile propuse spre înfiinţare.

Urmează o evaluare individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul  şi de posibilitatea de reconversie profesională.

Prin serviciile alternative sunt create următoarele posturi:

- 12 posturi în reţeaua de asistenţi maternali profesionişti;

Pentru casele de tip familial este propusă următoarea structură de personal

a) Personal tehnic:

-      1 psiholog

-      1 psihopedagog

-      1 asistent social (şi coordonator)

-      21 referenţi educaţie

-      7 instructori de educaţie

-      7 supraveghetori

b) Personal administrativ (va răspunde de toate casele)

-      1 administrator

-      1 contabil/referent de contabilitate

-      1 şofer

În total sunt 53 de salariaţi.

Pentru aceste posturi se va acorda prioritate personalului care provine din Centrul de plasament „Optimiştii”. Acesta va fi avut în vedere şi de Consiliul Judeţean, în funcţie de utilizarea pe care o va da clădirii în care a funcţionat Centrul.

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

Nu a fost luată o decizie definitivă asupra destinaţiei clădirii, dar se intenţionează utilizarea ei tot în domeniul asistenţei sociale.

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

Pentru închiderea Centrului de plasament „Speranţa” a fost obţinut un Grant Phare de 341029 EUR. Costul total eligibil al acţiunii este de 366903 EUR. Diferenţa de 25873 EUR va fi suportată de Consiliul Judeţean Olt.

 

.

 

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

 

Grant Phare RO 2002/000 – 586.01.01.02

Consiliul Judeţean Olt

 

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Bugetul necesar pentru închiderea instituţiei este de 366903. Contribuţie C.J.O.-. 25873 EUR.

Bugetele serviciilor alternative sunt:

- pentru casele de tip familial a fost aprobat un buget de 304611 EUR;

   Pe perioada derulării proiectului (12 luni) serviciul va fi finanţat 93,39 % din fondurile Uniunii Europene alocate acestui grant, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean Olt (pe o perioadă de cel puţin trei ani).

- pentru susţinerea reţelei de asistenţi maternali prevăzută în proiect a fost aprobat un buget de 33992 EUR;

Pe perioada derulării proiectului (12 luni) acest serviciu va fi finanţat 100% din fondurile Uniunii Europene, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean (pe o perioadă de cel puţin trei ani)

- pentru crearea unui fond de urgenţă care va contribui atât la susţinerea reintegrării în familie a copilului cât şi la prevenirea instituţionalizării copiilor ale căror familii se confruntă cu lipsa posibilităţilor materiale a fost aprobat un buget de

15200 EUR.

  Pe perioada derulării proiectului (12 luni) serviciul va fi finanţat 82,24%  din fondurile Uniunii Europene alocate acestui grant, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean Olt (pe o perioadă de cel puţin trei ani).

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

  Implementarea proiectului va duce la închiderea Centrului prin:

-    înfiinţarea a 7 case de tip familial (fiecare cu o capacitate de maxim 6 locuri), în care vor beneficia de găzduire temporară, îngrijire, educaţie nonformală şi informală, socializare, sprijin emoţional şi consiliere 38 de copii şi tineri din Centrul de plasament „Speranţa” Slatina.

Analizându-se harta domiciliilor acestor copii s-a stabilit ca locaţia caselor să fie în municipiul Slatina, acesta fiind localitatea la care familiile copiilor au cel mai facil acces şi în care se poate asigura fără nici o îngrădire continuitatea procesului de educaţie şcolară a copiilor şi tinerilor.

-    crearea unei reţele de 12 asistenţi maternali profesionişti la care vor beneficia de găzduire temporară, îngrijire, educaţie, socializare 17 copii din Centrul de plasament ”Speranţa” Slatina.

În vederea asigurării proximităţii de domiciliul părinţilor şi a continuării procesului de educaţie şcolară se va încerca, pe cât este posibil, identificarea de asistenţi maternali profesionişti, cu domiciliul în localităţile urbane cele mai apropiate de domiciliul familiei copilului (Slatina, Drăgăneşti Olt, Piatra Olt, Balş).

-    crearea unui fond de urgenţă, prin care se va oferi ajutor material/financiar pentru sprijinirea reintegrării/integrării în familia naturală/extinsă  a 15 copii/tineri din Centrul de plasament „Speranţa” Slatina, dar şi pentru prevenirea instituţionalizării a 10 copii aflaţi în situaţie de risc de instituţionalizare.

Serviciile vor începe să funcţioneze  la sfârşitul anului 2005 conform planului de implementare al proiectului.

Pentru atingerea scopului proiectului au fost luate în considerare următoarele servicii suplimentare:

-    Serviciul pentru sprijinirea reintegrării copilului în familie, de care vor beneficia 26 de copii din Centrul de plasament „Speranţa” care vor reveni în familiile lor naturale sau extinse (inclusiv cei 15 copii care vor beneficia şi de fondul de urgenţă); acesta va funcţiona în cadrul DGPDC începând cu trimestrul IV 2004 şi va asigura consilierea în vederea reintegrării, acordarea sprijinului de urgenţă şi monitorizarea post-reintegrare.

-    Serviciul de asistenţă şi sprijin în vederea integrării socioprofesionale a tinerilor de care vor beneficia 7 tineri din Centrul de plasament „Speranţa” care urmează să părăsească centrul de plasament până la începerea funcţionării serviciilor alternative, dar şi tinerii mai mari de 16 ani care vor beneficia de protecţie în casele de tip familial. Serviciul va funcţiona în cadrul DGPDC începând cu trimestrul IV 2004 şi va asigura pregătirea şi suportul tinerilor pentru începerea unei vieţi independente.

 - Centrul de zi pentru copii şcolari din cadrul DGPDC Olt, de care vor beneficia 7 copii ce vor fi reintegraţi din Centrul de plasament „Speranţa”, ale căror familii domiciliază în municipiul Slatina. Centrul funcţionează din luna decembrie 2003 şi va asigura zilnic servicii de găzduire, îngrijire, educaţie, socializare în vederea creşterii capacităţii de îngrijire a copiilor în familie.

- Casa de tip familial „Casa noastră”  care va fi înfiinţată de Fundaţia „Casa Luminii” până la sfârşitul anului 2004. Casa va funcţiona în municipiul Slatina şi va asigura protejarea a 12 copii cu potenţial redus de reintegrare din Centrul de plasament „Speranţa”.

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

 

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă,  Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

Deşi ar fi fost benefic aportul material, financiar sau uman al O.P.A., acestea nu îşi mai pot asuma alte responsabilităţi în afara programelor pe care le derulează în prezent.

 

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

Monitorizarea proiectului se face cu ajutorul instrumentelor furnizate de Autoritatea Contractantă: raport de implementare pentru fiecare serviu alternativ, rapot de achiziţii, raport financiar, raportul managerului de proiect. Acestea sunt trimise lunar Autorităţii Contractante.

Responsabilă atât pentru implementarea proiectului cât şi pentru raportarea lunară este echipa de implementare a proiectului care a fost desemnată prin dispoziţie de Directorul Executiv al DGASPC.

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

Ř      Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

CENTRUL DE PLASAMENT „SF. ELISABETA” CARACAL

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

 

În centrul de plasament « Sf. Elisabeta » Caracal sunt protejaţi 52 copii (la 01.03.20025, cu vârste cuprinse între 4-18 ani.

În data de  30.11.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- 7 case de tip familial cu o capacitate de 6 locuri fiecare ;

- un centru de recuperare ;

- fond de urgenţă pentru prevenirea instituţionalizării şi sprijinirea reintegrării copilului în familie.

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor în care  s-a făcut ţinând cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Aprobarea proiectului a presupus repetarea procesului de evaluarea, prin care se urmăreşte evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, psiholog, medic) în colaborare cu personalul din centru.

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

Tinerii care vor împlini vârsta de 18 ani vor rămâne în aceeaşi clădire deoarece aceasta se va transforma în Centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică pentru persoane cu handicap.

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

 

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

S-a solicitat personalului să-şi exprime opţiunea de a lucra într-unul din serviciile propuse spre înfiinţare.

Urmează evaluarea individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul cu nevoi speciale şi de posibilitatea de reconversie profesională.

Pentru casele de tip familial în cadrul proiectului a fost prevăzută următoarea structură de personal:

- 2 psihologi/psihopedagogi;

- 2 asistenţi sociali;

- 7 asistenţi madicali;

- 14 educatori specializaţi;

- 21 referenţi educaţie;

- 14 supraveghetori;

- 2 administratori;

- 1 contabil;

- 2 şoferi.

Pentru centrul de recuperare în cadrul proiectului a fost prevăzută următoarea structură de personal:

- 1 psiholog;

- 1 logoped;

- 1 kinetoterapeut;

- 2 instructori de educaţie;

- 1 îngrijitor.

În total sunt 71 de posturi.

Pentru aceste posturi se va acorda prioritate personalului care provine din Centrul de plasament „Sf. Elisabeta”.

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

Clădirea este nouă (din 2000) şi va fi transformată în Centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică pentru persoane cu handicap.

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

Pentru închiderea Centrului de plasament „Sf. Elisabeta” a fost obţinut un Grant Phare de 515742 EUR. Costul total eligibil al acţiunii este de 572606 EUR. Diferenţa de 56864 EUR va fi suportată de Consiliul Judeţean Olt.

 

 

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

 

Grant Phare RO 2002/000 – 586.01.01.02;

Consiliul Judeţean Olt

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Bugetul necesar pentru închiderea instituţiei este de 572606 EUR din care    Contribuţie C.J.O.- 56864 EUR .

Bugetele serviciilor alternative sunt:

- pentru funcţiona casele de tip familial a fost aprobat un buget de 503334 EUR;

Pe perioada derulării proiectului (12 luni) acest serviciu va fi finanţat 91,9% din fondurile Uniunii Europene, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean (pe o perioadă de cel puţin trei ani)  

- pentru înfiinţarea unui centru de recuperare s-a aprobat un buget de 49572 EUR   

Pe perioada derulării proiectului (12 luni) acest serviciu va fi finanţat 67,58% din fondurile Uniunii Europene, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean (pe o perioadă de cel puţin trei ani)

- pentru crearea unui fond de urgenţă care va contribui atât la susţinerea reintegrării în familie a copilului cât şi la prevenirea instituţionalizării copiilor ale căror familii se confruntă cu lipsa posibilităţilor materiale a fost aprobat un buget de

6200 EUR.

Pe perioada derulării proiectului (12 luni) acest serviciu va fi finanţat 100% din fondurile Uniunii Europene, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean (pe o perioadă de cel puţin trei ani)

 

 

 

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

Închiderea Centrului de plasament « Sf. Elisabeta » Caracal se va face prin crearea următoarelor servicii alternative:

1. 7 case de tip familial (fiecare cu o capacitate de maxim 6 locuri). Iniţial în cadrul proiectului au fost prevăzuţi 39 de copii care vor beneficia de acest serviciu. Aici li se va oferi găzduire, îngrijire, recuperare, educaţie, socializare şi sprijin emoţional

Localizarea caselor de tip familial va fi următoarea: 2 – în municipiul Slatina sau în comunele limitrofe acestuia, 2 – în oraşul Drăgăneşti Olt, iar celelalte 3 – în minicipiul Caracal sau în comunele limitrofe acestuia.

Serviciul va începe să funcţioneze  la sfârşitul anului 2005 conform planului de implementare al proiectului.

 2. Un centru de recuperare amplasat în municipiul Slatina. În cadrul proiectului este prevăzută oferirea de  servicii de îngrijire de zi şi asistenţă terapeutică pentru 22 de copii din cele 4 case de tip familial din Slatina şi Drăgăneşti Olt, precum şi pentru aproximativ 24 de copii cu dizabilităţi din casele de tip familial « Luminiţa » şi « Mugurel » din municipiul Slatuina (beneficiari indirecţi). Activităţile desfăşurate aici – logopedie, terapie cognitivă, terapie ocupaţională, kinetoterapie, stimulare multisenzorială – vor avea drept scop atingerea obiectivelor din planul de recuperare a fiecărui copil  

 3.Fond de urgenţă prin care, conform proiectului, se va oferi ajutor material/financiar pentru sprijinirea reintegrării/integrării în familia naturală/extinsă a 4 copii din Centrul de plasament « Sf. Elisabeta » Caracal, dar şi pentru prevenirea instituţionalizării a 5 copii aflaţi în situaţie de risc de instituţionalizare.

 

 

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

 

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap, Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

 

 

 

 

 

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

Monitorizarea proiectului se face cu ajutorul instrumentelor furnizate de Autoritatea Contractantă: raport de implementare pentru fiecare serviu alternativ, rapot de achiziţii, raport financiar, raportul managerului de proiect. Acestea sunt trimise lunar Autorităţii Contractante.

Responsabilă atât pentru implementarea proiectului cât şi pentru raportarea lunară este echipa de implementare a proiectului care a fost desemnată prin dispoziţie de Directorul Executiv al DGASPC. 

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

 

Ř      Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

 

CENTRUL DE PLASAMENT „OPTIMIŞTII” CARACAL

 

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

 

În centrul de plasament « Optimiştii » Caracal sunt protejaţi 102 copii.

În data de  30.11.2004 a fost aprobat proiectul de închidere a acestui centru prin crearea de servicii alternative cu finanţare PHARE. Serviciile alternative prevăzute în proiect sunt:

- reţea de asistenţi maternali profesionişti formată din 8 salariaţi;

- 7 case de tip familial cu o capacitate de 6 locuri fiecare ;

- fond de urgenţă.

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor în care  s-a făcut ţinând cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Aprobarea proiectului a presupus repetarea procesului de evaluarea, prin care se urmăreşte evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, , psiholog, sociolog), în colaborare cu personalul din centru.

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

 

În centrul de plasament „Optimiştii” sunt insituţionalizaţi 34 tineri cu vârsta peste 18 ani.

Pentru tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie în centrul de plasament „Optimiştii” şi care nu mai continuă o formă de învătământ s-a înfiinţat în cadrul D.G.A.S.P.C.  un Compartiment antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio-profesionale a tinerilor. Prin intermediul acestui compartiment tinerii vor beneficia din partea personalului de specialitate (psiholog, asistent social) de sprijin şi consiliere în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

Tot acestei categorii de tineri se adresează şi Centrul De Îngrijire Pentru Tineri Peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia. Capacitatea acestui centru este de 12 locuri.  Aici tinerii pot beneficia de locuinţe sociale pe o perioadă de maxim 2 ani. În perioada rezidenţei tinerilor li se va acorda sprijin şi consiliere în vederea integrării socio-profesionale.

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

 

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

S-a solicitat personalului să-şi exprime opţiunea de a lucra într-unul din serviciile propuse spre înfiinţare.

Urmează o evaluare individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul  şi de posibilitatea de reconversie profesională.

Prin serviciile alternative sunt create următoarele posturi:

- 8 asistenţi maternali;

- 2 asistenti sociali;

- 1 psiholog;

- 21 referenţi de educaţie;

-     7 instructori de educaţie;

-     7 supraveghetori;

-     1 administrator;

-     1 şofer.

În total sunt 48 de salariaţi.

Pentru aceste posturi se va acorda prioritate personalului care provine din Centrul de plasament „Optimiştii”. Acesta va fi avut în vedere şi de Consiliul Judeţean, în funcţie de utilizarea pe care o va da clădirii în care a funcţionat Centrul.

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

 

Clădirea, ca de altfel toate celelalte sedii ale centrelor de plasament, sunt proprietatea Consiliului Judeţean.

Această clădire poate fi vândută Primăriei mun. Caracal în vederea transformării ei în locuinţe sociale, după o evaluare făcută fie de specialiştii Consiliului Judeţean, fie de specialişti independenţi. De asemenea se poate înfiinţa în acest sediu o cantină socială.

Fondurile obţinute pot fi direcţionate pentru susţinerea reformei în domeniul protecţiei copilului.

 

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

Pentru închiderea Centrului de plasament „Optimiştii” a fost obţinut un Grant Phare de 365963 EUR. Costul total eligibil al acţiunii este de 394712 EUR. Diferenţa de 28748 va fi suportată de Consiliul Judeţean Olt.

 

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

Grant Phare RO 2002/000 – 586.01.01.02;

 Consiliul Judeţean Olt.

 

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Bugetul necesar pentru închiderea instituţiei este de 394712 EUR din care    Contribuţie C.J.O.- 28748 EUR .

Bugetele serviciilor alternative sunt:

- pentru casele de tip familial a fost aprobat un buget de 323968 EUR;

Pe perioada derulării proiectului (12 luni) acest serviciu va fi finanţat 94,83% din fondurile Uniunii Europene, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean (pe o perioadă de cel puţin trei ani)  

- pentru susţinerea reţelei de asistenţi maternali prevăzută în proiect a fost aprobat un buget de 23744 EUR;

Pe perioada derulării proiectului (12 luni) acest serviciu va fi finanţat 100% din fondurile Uniunii Europene, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean (pe o perioadă de cel puţin trei ani)

- pentru crearea unui fond de urgenţă care va contribui atât la susţinerea reintegrării în familie a copilului cât şi la prevenirea instituţionalizării copiilor ale căror familii se confruntă cu lipsa posibilităţilor materiale a fost aprobat un buget de

33500 EUR.

Pe perioada derulării proiectului (12 luni) acest serviciu va fi finanţat 64,18% din fondurile Uniunii Europene, urmând ca după încheierea finanţării Phare, funcţionarea serviciului să fie asigurată de Consiliul Judeţean (pe o perioadă de cel puţin trei ani)

 

 

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

Închiderea Centrului de plasament “Optimiştii” va avea loc prin dezvoltarea următoarelor servicii alternative:

1. Case de tip familial.

    Vor fi 7 case de tip familial, 1 în minicipiul Slatina şi 6 în municipiul Caracal, fiecare cu o capacitate de 6 locuri. Iniţial pentru acest serviciu a fost prevăzut un număr de 35 de copii pentru care momentan nu este posibilă reintegrarea în familia naturală/extinsă.

    Acest serviciu va funcţiona începând cu data de 30.09.2005, conform planului de implementare al proiectului.

2. Reţea de asistenţi maternali profesionişti.

   Vor fi 8 asistenţi maternali profesionişti. Iniţial a fost prevăzut un număr de 14 copii pentru care momentan nu este posibilă reintegrarea în familia naturală/extinsă.

   Acest serviciu va funcţiona începând cu data de 4.04.2005,  conform planului de implementare al proiectului.

3. Fond de urgenţă

    Iniţial a fost prevăzut un număr de 32 de copii care vor fi reintegraţi în familia naturală/extinsă. De asemenea a fost avută în vedere prevenirea instituţionalizării pentru un număr de 10 copii care provin din comunitate.

   Acest serviciu va funcţiona începând cu data de 1.04.2005,  conform planului de implementare al proiectului.

 

 

 

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

 

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean,  Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă,  Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

 

 

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

Monitorizarea proiectului se face cu ajutorul instrumentelor furnizate de Autoritatea Contractantă: raport de implementare pentru fiecare serviu alternativ, rapot de achiziţii, raport financiar, raportul managerului de proiect. Acestea sunt trimise lunar Autorităţii Contractante.

Responsabilă atât pentru implementarea proiectului cât şi pentru raportarea lunară este echipa de implementare a proiectului care a fost desemnată prin dispoziţie de Directorul Executiv al DGASPC.

 

 

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

 

Ř      Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

 

 

 

CENTRUL DE PLASAMENT „FLOARE DE COLŢ” BALŞ

 

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

 

În centrul de plasament « Floare de colţ» Balş sunt protejaţi 123 copii , care frecventează cursurile Şcolii speciale cu clasele I-VIII din Balş.

Pentru închiderea Centrului de plasament « Floare de colţ  » se are în vedere înfiinţarea următoarelor servicii alternative.

- 11 case de tip familial (fiecare cu o capacitate de maxim 9 locuri), care vor fi amplasate în oraşul Balş sau în comunele limitrofe. Acestea vor funcţiona în apartamente sau în case ;

-o reţea de 11 asitenţi maternali profesionişti specializaţi în îngrijirea copilului cu dizabilităţi care vor oferi un mediu familiar temporar pentru 11 copii din Centrul de plasament « Floare de ColŢ » ;

- un centru de îngrijire de zi amplasat în oraşul Balş, cu o capacitate de 20 de locuri.

- crearea unui fond de urgenţă în vederea sprijinirii reintegrării a unui număr de  8 copii, dar şi pentru prevenirea instituţionalizării copiilor cu dizabilităţi din zona oraşului Balş.

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor  care  s-a făcut ţinânndu-se cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Demararea propriu-zisă a procesului de închidere a centrului va presupune repetarea procesului de evaluarea, prin care se va urmări  evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, psiholog, sociolog), în colaborare cu personalul din centru.

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

 

În centru sunt protejaţi 13 tineri cu vârsta de 18 ani, care îşi vor continua studiile la Şcoala Specială Profesională.

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

S-a solicitat personalului să-şi exprime opţiunea de a lucra într-unul din serviciile propuse spre înfiinţare.

La momentul demarării procesului de închidere a centrului, se va face (de către specialiştii D.G.A.S.P.C.) o evaluare individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul/tânărul cu nevoi speciale şi de posibilitatea de reconversie profesională.

Pentru casele de tip familial este prevăzută următoarea structură de personal:

- 2 psihologi (dintre care unul coordonator),

- 1 asistent social,

- 2 asistenţi medicali,

- 11 educatori specializaţi,

- 11 educatori puericultori,

- 44 referenţi de educaţie,

- 1 administrator,

- 1 contabil,

- 1 şofer.

Pentru centrul de îngrijire de zi este prevăzută următoarea structură de personal:

- 1 economist (coordonator centru),

- 1 asistent social,

- 1 psiholog,

- 3 educatori specializaţi,

- 1 asistent medical,

- 1 bucătar,

- 1 şofer,

- 1 administrator,

- 1 paznic.

Pentru reţeaua de asistenţi maternali profesionişti sunt prevăzute 11 posturi.

Pentru aceste posturi se va acorda prioritate personalului care provine din Centrul de plasament „Floare de Colţ”. Acesta va fi avut în vedere şi de Consiliul Judeţean, în funcţie de utilizarea pe care o va da clădirii în care a funcţionat Centrul.

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

 

Clădirile, ca de altfel toate celelalte sedii ale centrelor de plasament, sunt proprietatea Consiliului Judeţean.

Cele 2 clădiri pot fi utilizate pentru înfiinţarea de unităţi de învăţământ (preşcolar şi/sau şcolar) sau vândute Primăriei oraşului Balş, în vederea transformării lor în locuinţe sociale, după o evaluare făcută fie de specialiştii Consiliului Judeţean, fie de specialişti independenţi. De asemenea se poate înfiinţa  o cantină socială.

Fondurile obţinute pot fi direcţionate pentru susţinerea reformei în domeniul protecţiei copilului.

 

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

Având în vedere faptul că la sfârşitul anului 2005 în judeţul Olt vor mai fi cel mult 3 Centre de plasament o parte din fondurile destinate în prezent susţinerii activităţii celo 8 centre  pot fi dirijate în viitor pentru implementarea planului de închidere al acestei instituţii.

De asemenea se va avea în vedere obţinerea unei finanţări externe (ex:Grant Phare)

 

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

 

Granturi PHARE, Banca Mondială, O.P.A.

Consiliul Judeţean Olt

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Pentru închiderea Centrului de plasament « Floare de Colţ » estimăm un buget de 413680 EUR. Acesta se va repartiza pe servicii alternative după cum urmează :

- pentru înfiinţarea şi punerea în funcţiune a caselor de tip familial este estimată suma de 339280 EUR ;

- pentru înfiinţarea şi punerea în funcţiune a reţelei de asistenţi maternali profesionişti este estimată suma de 39800 EUR ;

- pentru înfiinţarea şi punerea în funcţiune a centrului de zi este estimată suma de 105480 EUR ;

- crearea unui fond de urgenţă în valoare de 7500 EUR. 

 

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

Închiderea Centrului de plasament se va face prin:

- 11 case de tip familial, fiecare cu o capacitate de maxim 9 locuri, care vor avea locaţia în oraşul Balş şi/sau comunele limitrofe. Estimăm un număr de 94 copii/tineri care vor beneficia de acrest serviciu.

- o reţea de 11 asitenţi maternali profesionişti specializaţi în îngrijirea copilului cu dizabilităţi care vor oferi un mediu familiar temporar pentru 11 copii din Centrul de plasament « Floare de ColŢ » ;

- un centru de îngrijire de zi cu o capacitate de 20 de locuri, situat în oraşul Balş, în care estimăm că vor beneficia de servicii specializate 10 copii din C.P. Floare de Colţ precum şi 9 copii şi tineri şcolari din C.P. Temerarii care vor fi reintegraţi în familie,

- crearea unui fond de urgenţă pentru sprijinirea reintegrării a 8 copii.

Termen de realizare: sfârşitul anului 2007       

 

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

 

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean,  OPA. În ultimii ani în acest centru a desfăşurat activităţi de voluntariat un ONG care intenţionează să înfiinţaze o casă de tip familial pentru copiii cu HIV din Centru.

 

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

Obiectivul monitorizării unui proiect este măsurarea continuă a progresului înregistrat în derularea acestuia.

Pentru a avea o evidenţă permanentă a implementării proiectului, pot fi folosite următoarele instrumente :

Ř      rapoart lunar, întocmit de echipa de implementare, în care vor fi prezentate detaliat activităţile de achiziţie, aspectele financiare, informaţii privind impactul proiectului asupra copiilor din Centru ;

Ř      vizite pe teren, la locurile unde se desfăşoară activităţile proiectului ;

Ř      urmărirea/revizuirea permanentă a planului individual de protecţie a copilului.

Managerul de proiect, pe baza tuturor datelor oferite de aceste instrumente, va informa directorul general cu privire la stadiul în care se găseşte proiectul precum şi despre modul cum au fost respectate termenele stabilite şi va face propuneri de remediere a eventualelor disfuncţionalităţi.

 

 

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

Ř      Echipele care vor implementa planurile de închidere ale instituţiilor îşi vor împărtăşi problemele apărute pe perioada derulării proiectului, precum şi soluţiile identificate pentru înlăturarea acestora ;

Ř       Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

 

CENTRUL DE PLASAMENT „TEMERARII ” BALŞ

 

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

 

În centrul de plasament « Temerarii» Balş sunt protejaţi 105 copii.

 Pentru închiderea Centrului de plasament « Temerarii » se are în vedere înfiinţarea următoarelor servicii alternative.

- 5 case de tip familial (fiecare cu o capacitate de maxim 9 locuri), care vor fi amplasate în oraşul Balş sau în comunele limitrofe. Acestea vor funcţiona în apartamente sau în case.

- crearea unui fond de urgenţă în vederea sprijinirii reintegrării a unui număr de 10 copii, dar şi pentru prevenirea instituţionalizării  a 13 copii.

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor  care  s-a făcut ţinânndu-se cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Demararea propriu-zisă a procesului de închidere a centrului va presupune repetarea procesului de evaluarea, prin care se va urmări  evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, psiholog, sociolog), în colaborare cu personalul din centru.

 

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

În centrul de plasament „Temerarii” sunt insituţionalizaţi 57 copii cu vârsta peste 18..

Pentru tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie în centrul de plasament „Optimiştii” şi care nu mai continuă o formă de învătământ s-a înfiinţat în cadrul D.G.A.S.P.C.  un Compartiment antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio-profesionale a tinerilor. Prin intermediul acestui compartiment tinerii vor beneficia din partea personalului de specialitate (psiholog, asistent social) de sprijin şi consiliere în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

Tot acestei categorii de tineri se adresează şi Centrul De Îngrijire Pentru Tineri Peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia. Capacitatea acestui centru este de 12 locuri.  Aici tinerii pot beneficia de locuinţe sociale pe o perioadă de maxim 2 ani. În perioada rezidenţei tinerilor li se va acorda sprijin şi consiliere în vederea integrării socio-profesionale. De asemenea aici putem menţiona şi servciile oferite de Centrul de integrare prin terapie ocupaţională Corabia (capacitate – 30 locuri).

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

 

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

S-a solicitat personalului să-şi exprime opţiunea de a lucra într-unul din serviciile propuse spre înfiinţare.

La momentul demarării procesului de închidere a centrului, se va face (de către specialiştii D.G.A.S.P.C.) o evaluare individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul/tânărul cu nevoi speciale şi de posibilitatea de reconversie profesională.

Pentru casele de tip familial este prevăzută următoarea structură de personal:

-    2 psihologi,

-    1 asistent social,

-    20 referenţi educaţie,

-    1 administrator.

Pentru aceste posturi se va acorda prioritate personalului care provine din Centrul de plasament „Temerarii”. Acesta va fi avut în vedere şi de Consiliul Judeţean, în funcţie de utilizarea pe care o va da clădirii în care a funcţionat Centrul.

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

 

Clădirile, ca de altfel toate celelalte sedii ale centrelor de plasament, sunt proprietatea Consiliului Judeţean.

Cele 2 clădiri pot fi utilizate pentru înfiinţarea de unităţi de învăţământ (preşcolar şi/sau şcolar) sau vândute Primăriei oraşului Balş, în vederea transformării lor în locuinţe sociale, după o evaluare făcută fie de specialiştii Consiliului Judeţean, fie de specialişti independenţi.

Fondurile obţinute pot fi direcţionate pentru susţinerea reformei în domeniul protecţiei copilului.

 

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

Având în vedere faptul că la sfârşitul anului 2005 în judeţul Olt vor mai fi cel mult 3 Centre de plasament o parte din fondurile destinate în prezent susţinerii activităţii celo 8 centre  pot fi dirijate în viitor pentru implementarea planului de închidere al acestei instituţii.

De asemenea se va avea în vedere obţinerea unei finanţări externe (ex:Grant Phare)

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

Granturi PHARE, Banca Mondială, O.P.A.

Consiliul Judeţean olt

 

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Pentru închiderea Centrului de plasament « Temerarii » estimăm un buget de 312340 EUR. Acesta se va repartiza pe servicii alternative după cum urmează :

- pentru înfiinţarea şi punerea în funcţiune a caselor de tip familial este estimată suma de 183760 EUR ;

- crearea unui fond de urgenţă în valoare de 6000 EUR.

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

Închiderea Centrului de plasament se va face prin:

- 5 case de tip familial, fiecare cu o capacitate de maxim 9 locuri, care vor avea locaţia în oraşul Balş şi/sau comunele limitrofe. Estimăm un număr de 41 copii/tineri cu vârsta între 14-24 ani care vor beneficia de acest serviciu.

- crearea unui fond de urgenţă pentru sprijinirea reintegrării a 10 copii.

Termenul de realizare a acestora este sfârşitul anului 2007

Menţionăm că 9 copii şi tineri şcolari din C.P. Temerarii  vor fi reintegraţi în familie beneficiind şi de serviciile centrului de zi creat prin proiectul de închidere a Centrului de plasament Floare de Colţ.

 

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă,  Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

Obiectivul monitorizării unui proiect este măsurarea continuă a progresului înregistrat în derularea acestuia.

Pentru a avea o evidenţă permanentă a implementării proiectului, pot fi folosite următoarele instrumente :

Ř      raport lunar, întocmit de echipa de implementare, în care vor fi prezentate detaliat activităţile de achiziţie, aspectele financiare, informaţii privind impactul proiectului asupra copiilor din Centru ;

Ř      vizite pe teren, la locurile unde se desfăşoară activităţile proiectului ;

Ř      urmărirea/revizuirea permanentă a planului individual de protecţie a copilului.

Managerul de proiect, pe baza tuturor datelor oferite de aceste instrumente, va informa directorul general cu privire la stadiul în care se găseşte proiectul precum şi despre modul cum au fost respectate termenele stabilite şi va face propuneri de remediere a eventualelor disfuncţionalităţi.

 

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

 

Ř      Echipele care vor implementa planurile de închidere ale instituţiilor îşi vor împărtăşi problemele apărute pe perioada derulării proiectului, precum şi soluţiile identificate pentru înlăturarea acestora ;

Ř       Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

 

 

CENTRUL DE PLASAMENT „SF. ELENA” CORABIA

 

EVALUAREA NEVOILOR COPIILOR

Ce planuri de evaluare aţi implementat sau intenţionaţi să dezvoltaţi pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a nevoilor/opţiunilor individuale de îngrijire pentru fiecare copil?  (Prezentaţi propunerile dvs. de evaluare a nevoilor individuale ale copiilor, a statutului legal, a legăturilor, mediului familial şi alte informaţii esenţiale. Precizaţi cine conduce/va conduce acest proces şi modul în care va fi folosită informaţia)

 

În centrul de plasament «Sf. Elena » Corabia sunt protejaţi 63 copii.

Pentru închiderea acestui centru ne-am propus înfiinţarea următoarelor servicii.

1. Reţea de asistenţi maternali profesionişti formată din 5 salariaţi,

2. Case de tip familial – 4, în oraşul Corabia,

3. Pentru 10 copii se are în vedere reintegrarea cu sprijin în familia naturală.  

Propunerea de a înfiinţa aceste servicii alternative a pornit de la  evaluarea nevoilor individuale ale copiilor  care  s-a făcut ţinânndu-se cont de situaţia juridică a copilului,  de criteriul fraternităţii, forma de învăţământ urmată,  precum şi de situaţia socio-economică a familiei şi domiciliul acesteia. Demararea propriu-zisă a procesului de închidere a centrului va presupune repetarea procesului de evaluarea, prin care se va urmări  evidenţierea şi a altor aspecte cum ar fi: afinităţile cu ceilalţi copii şi cu personalul, opţiunile copilului precum şi climatul moral din familie. 

Evaluarea este făcută de specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C.(asistent social, psiholog, sociolog), în colaborare cu personalul din centru.

Dacă în instituţie locuiesc tineri peste 18 ani (sau care se apropie de această vârstă), ce măsuri veţi lua pentru a vă asigura că aceştia vor fi ajutaţi să ducă o viaţă independentă? Dacă unii dintre aceştia au o dizabilitate importantă, ce masuri se vor lua pentru a vă asigura că nevoile lor sunt satisfăcute într-un mediu adecvat neinstituţional, pentru adulţi?

 

Pentru tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie în centrul de plasament „Sf. Elena” şi care nu mai continuă o formă de învătământ s-a înfiinţat în cadrul D.G.A.S.P.C.  un Compartiment antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio-profesionale a tinerilor. Prin intermediul acestui compartiment tinerii vor beneficia din partea personalului de specialitate (psiholog, asistent social) de sprijin şi consiliere în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

Tot acestei categorii de tineri se adresează şi Centrul De Îngrijire Pentru Tineri Peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia. Capacitatea acestui centru este de 12 locuri.  Aici tinerii pot beneficia de locuinţe sociale pe o perioadă de maxim 2 ani. În perioada rezidenţei tinerilor li se va acorda sprijin şi consiliere în vederea integrării socio-profesionale.

Menţionăm că de aceste servicii vor beneficia 16 tineri din C.P. Sfânta Elena Corabia.

 

RESURSE UMANE

Ce planuri aveţi pentru a analiza modul în care personalul care lucrează în prezent în instituţii poate contribui la progresul dezinstituţionalizării? Această activitate implică analiza efectivului şi a rolului personalului folosit, calificarea, pregătirea şi experienţa acestuia, potenţialul de reorientare şi păstrare, precum şi importanţa relaţiei sale cu fiecare copil în parte.

 

Personalul a fost informat de schimbările care vor urma şi de alternativele identificate pentru fiecare copil în parte.

Se va face (de către specialiştii D.G.A.S.P.C.) o evaluare individuală a fiecărui angajat, avându-se în vedere următoarele considerente: 

Ř      cât este de competent în ceea ce face în prezent;

Ř      care este potenţialul lui de a-şi schimba practicile;

Ř      atitudinea personală faţă de copil;

Ř      capacitate de empatie şi abilităţi de comunicare;

Ř      nu în ultimul rând, se va ţine cont de nivelul de pregătire, experienţa în lucrul cu copilul  şi de posibilitatea de reconversie profesională.

În funcţie de rezultatele evaluării personalul va fi integrat în noile servicii.

Pentru casele de tip familial este prevăzută următoarea structură de personal:

-    1 psiholog,

-    1 asistent social,

-    20 referenţi educaţie,

-    1 administrator.

Pentru reţeaua de asistenţi maternali profesionişti sunt prevăzuţi 5 salariaţi.

De asemenea în funcţie de utilizarea pe care Consiliul Judeţean o va hotărâ pentru această clădire personalul din centru va fi avut în vedere pentru asigurarea funcţionalităţii acesteia. 

 

CLADIREA, ETC.

Ce planuri aveţi pentru a analiza valoarea şi utilitatea clădirilor şi a suprafeţelor folosite în prezent de instituţiile din judeţul dvs.? Potenţialul acestora de a genera fonduri de investiţii în noi servicii sau de a fi folosite ca mediu pentru alte servicii neinstituţionale. Incluzând, de exemplu, o expertiză structurală şi o analiză a valorii în caz de vânzare.

 

Clădirea, ca de altfel toate celelalte sedii ale centrelor de plasament, sunt proprietatea Consiliului Judeţean.

Această clădire poate fi vândută Primăriei oraşului Corabia în vederea transformării ei în locuinţe sociale, după o evaluare făcută fie de specialiştii Consiliului Judeţean, fie de specialişti independenţi.

Fondurile obţinute pot fi direcţionate pentru susţinerea reformei în domeniul protecţiei copilului.

 

FINANTARE

Analiza posibiltatilor de finantare pentru dezvoltarea serviciilor alternative destinate copiilor care trăiesc în prezent în instituţii şi pentru a preveni pe viitor necesitatea de îngrijire instituţională. Mai ales cum vor fi identificate şi acoperite costurile de tranziţie (orice costuri suplimentare care rezultă din diferenţa dintre banii economisiţi prin închiderea serviciilor rezidenţiale şi costurile estimate pentru furnizarea serviciilor alternative).

 

Fondurile destinate în prezent susţinerii activităţii centrului vor fi dirijate în viitor pentru implementarea planului de închidere al acestei instituţii.

 

Posibile surse de finantare in vederea facilitarii programului de dezinstitutionalizare

Primăria Corabia

Consiliul Judeţean Olt

Schita bugetului in vederea inchiderii institutiei identificate, aratand cum imprumuturile nerambursabile si alte surse de finantare vor fi folosite alaturi de resursele existente.

Fondurile destinate în prezent susţinerii activităţii centrului vor fi dirijate în viitor pentru implementarea planului de închidere al acestei instituţii.

Bugetul estimat pentru închiderea C.P.Sfânta Elena este de 134540 EUR.

- pentru crearea reţelei de asistenţi maternali profesionişti este estimată suma de 14400 EUR,

- pentru înfiinţarea caselor de tip familial este estimată suma de 114140 EUR

- pentru crearea unui fond în vederea acordării unui sprijin financiar care va ajuta la  reintegrarea în familia naturală a 10 copii este estimată suma de 6.000 EUR. 

 


DEZVOLTAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE


Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative. Stabilirea responsabilitatilor. Tipologie. Localizare. Numar. Termene de realizare.

Pentru închiderea acestui centru ne-am propus înfiinţarea următoarelor servicii.

1. Reţea de asistenţi maternali profesionişti formată din 5 salariaţi. De acest serviciu vor beneficia 5 copii.

2. Case de tip familial – 4, în oraşul Corabia. De acest serviciu vor beneficia 32 de copii.

3. Pentru 10 copii se are în vedere reintegrarea cu sprijin în familia naturală.  

Termenul de realizare a acestora este sfârşitul anului 2007.

 

 

PARTENERIATE

Care sunt relaţiile de parteneriat de care aveţi/s-ar putea să aveţi nevoie? Care este pregătirea, experienţa şi resursele de care veţi avea nevoie de la un partener? Cum puteţi identifica şi ajunge la o înţelegere cu eventualii parteneri?

 

Se va avea în vedere colaborarea permanentă cu consiliile locale, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă,  Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

Deşi ar fi fost benefic aportul material, financiar sau uman al O.P.A., acestea nu îşi mai pot asuma alte responsabilităţi în afara programelor pe care le derulează în prezent.

 

 

 



9. PROGRAMUL DE EVALUARE

 

Ce măsuri şi sisteme de evaluare şi revizuire veţi adopta pentru a monitoriza stadiul în care se află programul dvs. de dezinstituţionalizare? Modul de difuzare şi de utilizare a informaţiei adunate. Cine se va ocupa de revizuire şi de evaluare?

 

Obiectivul monitorizării unui proiect este măsurarea continuă a progresului înregistrat în derularea acestuia.

Pentru a avea o evidenţă permanentă a implementării proiectului, pot fi folosite următoarele instrumente :

Ř      rapoarte lunare, scurte şi concise, întocmite de echipa de implementare, folosind şi informaţiile provenite de la diferiţii participanţi la activităţile din proiect ;

Ř      vizite pe teren, la locurile unde se desfăşoară activităţile proiectului ;

Ř      baza de date de monitorizare – folosirea domeniilor specifice din baza de date, pentru a monitoriza punctele de referinţă din cadrul proiectului ;

Ř      urmărirea/revizuirea permanentă a planului individual al copilului.

Şeful de proiect, pe baza tuturor datelor oferite de aceste instrumente, va informa directorul general cu privire la stadiul în care se găseşte proiectul, la modul cum au fost respectate termenele stabilite şi va face propuneri de remediere a eventualelor disfuncţionalităţi.

 

TRANSFERUL DE EXPERIENŢĂ: Modul prin care vă veţi asigura că buna practică şi experienţa folositoare se transferă în cadrul judeţului dvs. şi în cadrul diferitelor organizaţii implicate în serviciile destinate copilului, precum şi modul prin care veţi contribui la impartasirea cunostintelor la nivel regional sau naţional..

 

Ř      Echipele care vor implementa planurile de închidere ale instituţiilor îşi vor împărtăşi problemele apărute pe perioada derulării proiectului, precum şi soluţiile identificate pentru înlăturarea acestora ;

Ř       Mediatizarea permanentă, prin presa locală, a stadiului de implementare a proiectului şi a beneficiilor asupra dezvoltării copilului prin măsurile alternative de protecţie ;

Ř      Publicarea în revistele de specialitate în domeniul protecţiei copilului, editate de A.N.P.C.A., C.R.I.P.S. etc., a experienţei  dobândite pe perioada derulării proiectului şi a rezultatelor obţinute.

 

 

 

10 ALTE OBSERVATII

 

Alte comentarii sau observatii cu privire la stadiul in care se afla procesul dvs. De dezinstitutionalizare, planurile dvs. viitoare, probleme cu care va confruntati.

Până la sfârşitul anului 2007vor fi închise şi celelalte Centre de plasament, respectiv : « Sfânta Elena »Corabia, « Temerarii »Balş şi « Floare de Colţ »Balş.

Pentru centrele de plasament din oraşul Balş se va încerca obţinerea de finanţare externă prin depunerea unor proiecte în acest sens. În ceea ce priveşte centrul de plasament de la Corabia pentru închiderea acestuia  ne-am propus înfiinţarea următoarelor servicii.

1. Reţea de asistenţi maternali profesionişti formată din 5 salariaţi,

2. Case de tip familial – 4, în oraşul Corabia,

3. Pentru 10 copii se are în vedere reintegrarea cu sprijin în familia naturală.  

4. 16 tineri care au beneficiat de o măsură de protecţie în centrul de plasament „Sf. Elena” şi care nu mai continuă o formă de învătământ vor fi beneficiarii serviciilor acordate de Compartimentul antisărăcie, prevenire a marginalizării sociale şi sprijinire a integrării socio-profesionale a tinerilor precum şi de  Centrul De Îngrijire Pentru Tineri peste 18 ani „Paşi spre viitor” Corabia.

 

 

 

 

PROIECTIE IN TIMP A PROGRAMULUI DVS. DE DEZINSTITUTIONALIZARE PENTRU URMATORII 3 ANI

 Pe lângă închiderea centrelelor de plasament de tip vechi (C.P. Floare de Colţ, C.P. Temerarii, C.P. Sfânta Elena – până la sfârşitul anului 2007) este prevăzută creşterea numărului de servicii alternative cu 50% precum şi organizarea de acţiuni pentru sprijinirea consiliilor locale în înfiinţarea  de servicii alternative şi consilii consultative mai ales în comunităţile unde există un număr mare de copii în situaţie de risc

 

 

 

 

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,

LUMINIŢA TUDORA

 

 

DIRECTOR EXECUTIV-ADJUNCT,

CRISTIAN – NICOLAE LUNGU

Şef serviciu strategii, programe şi

proiecte în domeniul asistenţei

sociale şi protecţiei copilului. 

                                                                                 Tănase Mariana

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciile care vor fi oferite pe raza judetului Olt vor fi urmatoarele:

 

·        Centrul medico-social Slatina transformat din C.I.A. Slatina va oferi servicii socio- medicale celor 91 persoane asistate fara certificate de handicap ramase in centru dupa restructurare cat si persoanelor varstnice si persoanelor aflate in nevoie de pe raza judetului Olt;

 

·        Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihica a Persoanelor cu Handicap Sopirlita transformat din C.I.A. Sopirlita va oferi servicii de recuperare si reabilitare unui numar de 50 persoane cu handicap mintal ramase in urma restructurarii;

 

·        Centrul de Ingrijire si Asistenta Spineni va oferi servicii de ingrijire si asistenta persoanelor cu handicap somatic si imobilizate pentru care nu se mai poate face  recuperare datorita varstei si dizabilitatii, provenite din centrele restructurate dupa cum urmeaza : 80 asistati de la C.I.A. Slatina, 2 asistati C.I.A. Sopirlita si 10 asistati C.I.A. Falcoiu si 6 asistati de la C.R.R.P.H. Cezieni. Preconizam ca centrul va fi deschis in luna iunie 2005 ; are o capacitate de 100 de locuri ;centrul este structurat in doua pavilioane, fiecare dormitor avand grup sanitar propriu si o suprfata de 8 mp/utilizator ;  este amplasat in comunitate, astfel incat sa permita accesul utilizatorilor la serviciile si facilitatile acestuia ; are mijloace de transport in comun in directia unitatii ; are spatii suficiente pentru dezvoltarea de activitati ; are curte interioara de peste 10.000 metri patrati cu parc si lac.

 

·        Centrul de  Ingrijire si Asistenta Cezieni transformat din C.R.R.P.H. Cezieni va oferi servicii de recuperare si reabilitare neuropsihica persoanelor cu handicap grav ramase in urma restructurarii;

 

·        Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica a Persoanelor cu Handicap Caracal transformat din centrul de plasament va oferi servicii de recuperare si reabilitare pentru 50 de persoane transferate de la Cezieni datorita tipologiei persoanelor cu handicap ce vor fi transferate;

 

·        Centrul de Integrare prin Terapie Ocupationala va fi amplasat pe raza orasului Draganesti Olt, unde a fost identificata o cladire ce poate fi achizitionata  printr-un program PHARE si care va putea fi adusa la standarde si care va avea 50 locuri. Centrul va oferi servicii persoanelor cu abilitate medie cu varsta sub 35 de ani transferate din centrele propuse spre reorganizare . In cadrul acestui centru se urmareste crearea unor ateliere care sa raspunda cunostintelor persoanelor asistate precum si tinerilor proveniti din scolile speciale odata cu implinirea varstei de 18 ani ( ex. croitorie, tamplarie, impletituri nuiele, gradinarit etc ).

·        Centrul de Integrare prin Terapie Ocupationala Corabia. Centrul va oferi servicii persoanelor cu abilitate medie pentru tinerii care implinesc 18 ani si parasesc scolile speciale de pe raza judetului Olt.

 

·        Centrul de criza va fi amplasat pe raza municipiului Slatina si va permite rezolvarea atat a problemei persoanelor cu handicap aflate in situatie de criza si a familiilor acestora atunci cand acestea se afla in fata unor probleme grave sau a unor situatii stresante. Acest tip de centru va avea legatura directa cu serviciile furnizate de unitatile medico-sociale si celalte servicii existente. Se va acorda cazare si asistenta pana la ameliorarea sau depasirea crizei ( de la cateva ore pana la maxim 45 de zile) unui numar de 15-20 persoane.

 

·        Locuinte protejate  2 ( doua ) a cate 8 locuri pentru persoanele cu abilitate ridicata transferate din centrele propuse spre reorganizare, vor fi amplasate pe raza municipiului Slatina.

 

·        Centrul de zi va fi amplasat pe raza municipiului Slatina, care va oferi servicii de asistenta sociala prin frecventarea zilnica de catre utilizatori, dar care va avea si o componenta mobila – sa ofere servicii de asistenta medicala la domiciliu pentru persoanele cu handicap si persoanele varstnice.

 

·        Centrul de consiliere, evidenta si monitorizare persoane varstnice Slatina, aflat in stadiu de finalizare.

 

 

 

 

Pentru cresterea calitatii serviciilor oferite se urmareste organizarea de cursuri de perfectionare/reconversie profesionala a personalului in domeniul protectiei persoanelor cu handicap ( asistenti sociali/lucratori sociali, psihologi, juristi, medici, personalul din institutiile de protectie speciala).

 

Proiectele ce vor fi realizate vor avea ca prioritate  angajarea si formarea unei echipe multidisciplinare ce va avea ca obiectiv evaluarea situatiei familiale a asistatilor si reintegrarea in functie de posibilitati. De asemenea, se vor dezvolta programe de servicii comunitare alternative si de suport pentru familii in vederea reintegrarii, mentinerii in familie si prevenirii institutionalizarii. Se vor dezvolta si ateliere ocupationale, in functie de abilitatile asistatilor si deschiderea pietii.

 

Prin infiintarea  de servicii alternative, calitatea vietii  persoanelor institutionalizate va inregistra o crestere.

 

Strategia de restructurare a centrelor rezidentiale pentru persoanele cu dizabilitati este un proces complex care necesita timp, resurse umane importante si un efort financiar foarte mare. De aceea, pentru a obtine o reforma institutionala echilibrata, care sa asigure atingerea obiectivelor Strategiei Nationale si a Strategiei Judetene este necesara crearea unei retele de suport si a unei retele locale suplimentare formata din institutii implicate in activitatea de asistenta sociala.

 

Implementarea obiectivelor Strategiei Nationale si a Planului National de Actiune trebuie sa fie un efort comun al diferitilor factori responsabili de la nivel judetean, local si O.N.G.-uri, incluzand atat furnizorii de servicii cat si grupurile de reprezentare ca exponenti ai cetatenilor implicati.

 

 

 

DIRECTOR EXECUTIV,

LUMINIŢA TUDORA

 

 

 

DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT,

            NICULINA BADEA

 

                                                                                                ÎNTOCMIT,

                                                                                             BUZATU ILONA